"Am fost una din ţările care nu s-au jucat şi românii au suferit consecinţele, dar tot românii vor culege şi roadele, adică o Românie stabilă care nu va mai fi îngenuncheată de datoriile suverane".
Vă spune ceva această frază? A fost rostită de preşedintele României pe postul public de televiziune şi dacă îi dăm crezare înseamnă că totul merge spre bine în ţara noastră. Adică am tăiat salarii, am îngheţat pensii, am concediat oameni, am mărit TVA, am omorât nişte firme cu impozitul forfetar dar vom ieşi în curând din recesiune, acesta e miezul declaraţiei şi, în măsura în care decidem să-l credem pe Traian Băsescu, ar trebui să fim mai liniştiţi decât până acum. Necazul este că prietenul cel mai mare al guvernului Boc - mă refer la FMI - are o cu totul altă opinie despre performanţele înregistrate de România, iar declaraţia lui Dominique Strauss-Kahn ne dă fiori pe şira spinării: preşedintele Fondului ne-a pus pe lista ţărilor unde încetarea de plăţi e iminentă, iar prăpastia e chiar în faţă. Dumneavoastră pe cine credeţi?
E limpede că cele două declaraţii nu pot fi simultan adevărate. Dacă pornim de la acest adevăr simplu, atunci fie domnul preşedinte Băsescu se ocupă cu îngheţatul apelor, fie domnul preşedinte Strauss-Khan minte! În acest caz punctual e foarte greu ca amândoi să aibă dreptate sau împreună să fie asemuiţi personajului de poveste Pinocchio.
Cifrele arată rău de tot pentru România, nevoită să împrumute în 2011 de la bănci peste 14 miliarde de euro, mai mult decât în acest an şi asta în condiţiile în care economia noastră nu s-a oprit din cădere. Cum să crezi în relansare cu un asemenea tablou în faţa ochilor? Cum poţi spune că va fi mai bine împrumutând 460 de euro pe secundă faţă de acum când e rău şi imprumutam doar 420 de euro pe secundă? Astea sunt deja întrebări complexe, pentru oameni care cunosc aritmetica şi pentru care este evident că 80 este diferit de 170 şi în aer şi pe apă şi în Camera Depuţatilor. Din păcate noi suntem conduşi acum de o specie de politicieni cumva unică, nemaîntâlnită, de un ridicol ieşit din comun, fără principii şi fără simţul măsurii. Singura lor preocupare este să intre pe sub pielea şefului, să spună ca el şi să-i instaleze în scaun confortabil protejatii sau, ma rog, putem folosi fără teamă de a greşi direct femininul acestui termen. Crede cineva că salvarea poate veni de la oameni care bat recordul linguşelii sau pupincurismului rostind enormităţi de tipul: „Acum ştiu de ce am venit la Bucureşti. Am venit să luăm lumină”? Pentru cine nu ştie încă despre ce e vorba, precizez că autoarea acestor cuvinte încleiate e doamna aritmeticii româneşti Roberta Anastase iar ţinta duioşiilor domniei sale e chiar Elena Udrea, unsă şefă peste PDL Bucureşti într-o adunare de un penibil suprem, care aducea aminte de osanalele ridicate cuplului Ceauşescu.
Alăturaţi tabloul în cifre al României cu poza asta plină de linguşitori rataţi, semidocţi, carierişti şi experte în fudulie care stăpânesc arta de a sta pe tocuri de 10 sau chiar mai mult şi se unduiesc precum cocotele din bordelurile frantuzeşti ale anilor 30 la fiecare cuvânt măgulitor al clientului intrat să-şi cumpere pe bani plăcerea.
Cu clica asta la putere trebuie să ieşim noi din cea mai cumplită criză economică mondială din 1933 şi până azi!
Îmi vin în minte cuvintele istoricului Florin Constantiniu : ”Politicienii de acum sunt cei mai incompetenţi, mai lacomi şi mai aroganţi din istoria României” - dintr-un recent interviu acordat revistei Formula AS. Mai spune acolo distinsul academician ceva ce ar trebui să ne pună pe toţi pe gânduri: ”Un popor de oi, naşte un guvern de lupi”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
