"Infrastructura de meteorologie este în continuă dezvoltare. Practic fiecare serviciu meteorologic național trebuie să se adapteze noilor condiții și din punctul de vedere a ceea ce înseamnă performanța tehnologică, prin rețeaua națională de specialitate la nivelul stațiilor meteorologice care confirmă practic înregistrările cantităților de precipitații, spre exemplu, sau al valorilor de temperaturi, ale fenomenelor care se întâmplă prin observațiile vizuale.
În același timp, infrastructura radarelor meteorologice care ne dau posibilitatea să emitem acele avertizări meteorologice de vreme severă imediată pentru un interval cuprins între 0 și până la 6 ore și care surprind aceste cantități potențial a se produce într-o anumită zonă, la nivel local, ne permit să emitem aceste coduri de culoare, în funcție de agravarea situației în zonă, din perspectiva cantităților de precipitații sau a intensificărilor de vânt asociate și nu în ultimul rând, a căderilor de grindină", a declarat Elena Mateescu la DC NEWS TV.
Rezoluție fină de 2,8 km
"Practic în fiecare an, așa cum am spus, trebuie să ne asigurăm că avem această infrastructură capabilă să ajute meteorologul, alături de modelele numerice de prognoză a vremii la scară globală, dar în același timp modelele la scară locală, pe arie limitată, cu rezoluție fină de 2,8 km, în special, surprinzând tocmai aceste fenomene la scară locală, aceste cantități pe frecvențe foarte scurte de timp. Aceste fenomene și structuri care generează situații de această natură", a mai declarat directorul ANM.
Elena Mateescu a explicat că anume aceste capabilități le permit meteorologilor din cadrul ANM să emită avertizări cât mai precise. În cazul Bucureștiului, de exemplu, datorită modelelor numerice cu rezoluție fină, poate fi detectată o furtună care are loc doar într-o anumită parte a orașului.
"Atunci când emitem o avertizare de acest tip, inclusiv la nivelul Bucureștiului, menționăm în ce parte a Bucureștiului este valabilă avertizarea respectivă, tocmai datorită acestor capabilități. Cu siguranță noua modernizare despre care am mai vorbit, prin achiziția celor 7 radare noi de tip dopler polarimetrice, va fi mult mai performantă față de infrastructura actuală, astfel încât meteorologul va avea toate instrumentele de care are nevoie. Acestea vor fi asociate și cu infrastructura de stații meteorologice de suprafață, cu o rezoluție numerică mai fină, pentru că inclusiv centrul european de unde beneficiem de aceste informații, în următoarea perioadă, va îmbunătăți rezoluția de la 9,5 km la 4,5 și atunci cu siguranță datele au un alt grad de acuratețe.", a explicat Elena Mateescu.
Puncte noi de detecție a fulgerelor și radare noi
Directorul ANM susține că modernizarea este extrem de importantă în domeniul meteorologiei pentru că doar astfel poate crește gradul de acuratețe al prognozelor. Mateescu a vorbit și despre câteva proiecte importante pe care le are în dezvoltare ANM.
"Practic fiecare pas în modernizarea serviciului de meteorologie înseamnă posibilitatea creșterii gradului de acuratețe a prognozelor și a avertizărilor meteorologice, iar noi suntem în plin proces de modernizare. Ne aflăm în faza de elaborare a studiului de fezabilitate pentru achiziția celor 7 radare noi și 11 puncte noi de detecție a fulgerelor pentru viitorul centru de agrometeorologie. Alte capabilități în ceea ce privește îmbunătățirea preluării imaginilor satelitare și nu în ultimul rând prin introducerea în planul național de reziliență a creșterii infrastructurii de meteorologie cu încă 300 de stații noi, dintre care 100 pentru programul de agrometeorologie.", a adăugat Elena Mateescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
