Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României, consideră că diaspora trebuie privită drept una dintre resursele strategice ale țării.
Marius Humelnicu propune o relație mai strânsă între stat și românii din străinătate, de la simplificarea revenirii în țară până la crearea unei rețele globale a profesioniștilor români, ale căror competențe să fie folosite în dezvoltarea României.
"În primul rând, ar trebui să regândim tot ce înseamnă diaspora pentru România. În sensul în care nu ne gândim la ea doar atunci când avem alegeri, când avem Crăciun, Paști sau 1 Decembrie, ci putem vorbi de diaspora fiecare zi. De ce? Pentru că, din punctul meu de vedere, diaspora reprezintă una din cele mai importante resurse strategice ale României.
Pentru că, vorbind de milioane de oameni, de români care muncesc, studiază, conduc companii, lucrează în administrație publică, universități, spitale, centre de cercetare, cât și instituții publice. Români care au acumulat experiență profesională, capital, relații și, cel mai important lucru, contactul direct cu modele de societate și administrație diferită. Dacă vorbim de ceea ce m-ați întrebat, că cred că putem vorbi de cercetare, de tehnologie, de antreprenoriat.
Poate în IT, într-adevăr, avem aceste posibilități în care românii excelezează. Dar să știți că un lucru aș schimba, nu doar faptul să spun diasporei: „Veniți acasă”, ci poate ar trebui, v-am zis, un parteneriat între statul român și, o relație între statul român și diaspora, o relație care trebuie construită pe respect, încredere și parteneriat", a spus Marius Humelnicu
"Ce trebuie schimbat în România pentru ca revenirea acasă să fie o experiență de succes pentru românii care se întorc din diaspora?", a întrebat Mihai Ciobanu, jurnalist DCNews.
Marius Humelnicu propune un program de revenire și reintegrare pentru românii din diaspora, inclusiv un ghișeu unic digital care să simplifice întoarcerea în țară.
„Cred că primul lucru: ar trebui să facem noi, statul român, un parteneriat cu asociațiile românești din diaspora. De ce? Pentru că știu cel mai bine comunitățile, pentru că cunosc oportunitățile existente în țările respective. Ar trebui să avem un parteneriat instituțional, cât și programe de finanțare.
Acasă trebuie să fie o oportunitate, nu o aventură birocratică. Și de ce spun acest lucru? Ar trebui, cred că, la nivelul Guvernului și poate și al Parlamentului, să avem un program de revenire și reintegrare. Pentru că știm foarte bine că unui român care a stat 10 ani, 20 de ani, ar trebui foarte repede să îi recunoaștem calificările. Acesta e primul lucru.
Ar trebui să îi înscrie copiii la școală, iarăși foarte important, repede. Ar trebui să îi transfere drepturile sociale sau să îi ajutăm cum să își deschidă o companie și ce oportunități profesionale ar avea dacă s-ar întoarce, într-adevăr, în România.
Și aș mai face un singur lucru, dacă îmi dați voie: aș face poate un ghișeu unic. Așa cum vrem în România să facem acel ghișeu unic digital, aș face un ghișeu unic digital pentru românii care revin în țară.
De ce? Pentru că nu putem să vedem această revenire doar ca o chestie geografică. Deci ar trebui să facem, v-am zis, în primul rând, întoarcerea competențelor, adică omul să poată să-și recunoască competențele și să integrăm românii în tot ceea ce înseamnă activitatea din țară”, a explicat Marius Humelnicu.
"În ceea ce îi privește pe cei care muncesc în străinătate, cum au evoluat lucrurile în ceea ce privește drepturile pe care aceștia le au, condițiile de muncă și respectarea, în general, a drepturilor lor în țările în care lucrează?", a întrebat jurnalistul Mihai Ciobanu.
Marius Humelnicu propune crearea unei rețele globale a profesioniștilor români din diaspora, care să contribuie cu experiența și competențele lor la proiectele strategice și dezvoltarea României.
„Dacă vorbim de românii care sunt din diaspora, cred că sunt suficient de integrați, acum când vorbim, și că, într-adevăr, au drepturile recunoscute. Ceea ce ar trebui să facem noi este să le recunoaștem drepturile în România și mă gândesc, dacă vreți, poate la programul de pensii, astfel încât, dacă au lucrat și în România și au lucrat și în diaspora, să putem, într-adevăr, să recunoaștem și partea contributivă, atât în țară, cât și în diaspora, în țara de unde provin.
Și aș mai vrea să spun că ar trebui privită această diasporă ca o prismă globală pe care România o are în lume, rețeaua globală a profesioniștilor români.
Cred că ar trebui, v-am zis, din punctul meu de vedere, să vedem cât de mult înseamnă diaspora pentru România.Și ceea ce aș propune este să construim o rețea globală a profesioniștilor români, o platformă instituțională permanentă care să conecteze competențele diasporei cu proiectele strategice ale țării. Și nu aș mai spune de fiecare dată "Veniți în România, veniți acasă", ci "Haideți să construim România împreună".
Credeți-mă, ar trebui să avem o rețea globală a profesioniștilor, apoi să putem, într-adevăr, să-i conectăm cu tot ceea ce înseamnă poate administrație publică locală, în care este nevoie de specialiști, poate tot ce înseamnă ministere. De ce? Vă dau trei exemple, dacă vreți. Vrem să facem reformă administrativă.
Păi de ce să nu luăm, de exemplu, bune practici și să nu luăm specialiști români care lucrează în anumite primării, poate în anumite ministere din Germania, din Franța, din Austria? Și putem să spunem: "Da, vrem să facem reformă administrativă". Vorbim de digitalizare, de cyber security, vorbim de tot ceea ce ține de partea de AI-inteligență artificială, și atunci de ce să nu luăm, într-adevăr, specialiști? Să spunem: "Da, statul român are nevoie de oameni, de specialiști români care lucrează în marile centre tehnologice ale lumii".
Dacă vorbim de o reformă educațională, același lucru. De ce să nu consultăm profesorii, cercetătorii români care lucrează în cele mai performante sisteme europene?
Deci am putea face noi, ca stat, mult mai mult. Și mă gândesc, să știți, pentru următorul exercițiu multianual, 2028-2034, la fonduri europene, prin care statul român ar trebui să aibă un proiect european, o strategie națională în care, într-adevăr, să prindem și această parte a diasporei, astfel încât să putem să-i conectăm mult mai bine la tot ceea ce înseamnă dezvoltarea României și să-i facem parteneri pe români.
Și, v-am zis, nu să ne amintim de ei doar în zilele de sărbătoare, ci, efectiv, tot timpul să știm că avem experții noștri, profesioniștii noștri, românii noștri, care, dacă, într-adevăr, le folosim competențele și cunoștințele, putem dezvolta România mult mai rapid și mult mai profesionist”, a răspuns Marius Humelnicu, Președinte Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României.
