Ioana Cozmuța, fondatoarea și directoarea generală a G-space Inc. din Silicon Valley și fostă specialistă în proiecte NASA, a vorbit despre România, românii din diaspora și talentul pe care țara noastră îl pierde în lipsa unui plan concret pentru valorificarea acestuia.
Ioana Cozmuța, fondatoarea și directoarea generală a G-space Inc., companie din Silicon Valley, a vorbit, în exclusivitate pentru DCNews, despre România din perspectiva unui om care a plecat, a lucrat în proiecte spațiale ale NASA și a ajuns să privească țara natală de la mii de kilometri distanță.
Pentru aceasta, una dintre marile resurse ale României este talentul cetățenilor români plecați în lume, dar și diversitatea culturală și poziția strategică a țării noastre.
„Românii pe care i-am cunoscut aici sunt români de vârf. Majoritatea românilor au realizări extraordinare, au reușit cu muncă asiduă nu numai să-i ajungă din urmă pe cei care s-au născut aici și care, prin definiție, au mult mai multe drepturi, dar să-i depășească cu foarte mult. Și să-și realizeze pasiunea și să transforme absolut fiecare domeniu în care lucrează. Aceasta este o parte care, pentru mine, a fost foarte impresionantă - să văd cât talent are și a educat România, cel puțin în generația mea, pe care l-a pierdut.
Noi, dacă ne-am întoarce acasă, nu am avea același mediu, condiții de a ne realiza. Dacă aici, unde sunt mult mai multe obstacole pentru imigranți, am reușit să ne realizăm, vă dați seama ce putere fantastică ar putea să readucă în țară România, prin integrarea acestui talent?! Bineînțeles, dacă acest talent ar vrea să se întoarcă”, a spus Ioana Cozmuța, la dezbaterea „Diaspora creativă", ediția a III-a: expertiză, inițiative, perspective pentru România.
România nu poate recupera diaspora fără un plan bine pus la punct
Ioana Cozmuța a discutat și despre întoarcerea acestui „talent” românesc plecat în afara țării. Ea a spus că revenirea diasporei în România nu ține doar de dorința oamenilor de a se întoarce acasă, ci e nevoie de un mecanism prin care experiența lor să poată fi conectată concret la proiecte și instituții din România.
„La un moment dat, Ministerul Inovării (n.r. MCID) a creat acest Consiliu Onorific pentru Știință, Inovare și Tehnologie. Am făcut parte din el, precum și alți mulți oameni talentați din SUA, Marea Britanie și alte țări. Obiectivul care ni s-a dat la început a fost să ne aducem experiența profesională și să creăm o propunere pentru un plan strategic pentru trei domenii: spațiu, AI și sănătate. Noi am reușit să ne organizăm, am depus eforturi în această direcție. Am creat niște documente inițiale, am încercat să stabilim legături înapoi cu cine ar fi jucătorii importanți în România cu care să ne conectăm, să interacționăm etc.
Din păcate, eforturile nu au avut succesul pe care noi l-am fi vrut. Și asta dintr-un motiv foarte simplu: nu au existat resursele necesare, planurile necesare și structura necesară în România, în așa fel încât noi, la nivel de consiliu, să putem din nou să fim integrați în ceea ce există în țară. Și dacă această structură nu este gândită dinainte, un plan bine făcut, eforturile acestea nu duc la rezultatele scontate”, a spus ea, în exclusivitate pentru DCNews.
De la Baia Mare, Transilvania, la Silicon Valley. Ce înseamnă diversitatea pentru Ioana
Dincolo de cariera sa și de proiectele internaționale, Ioana a spus că imaginea despre România s-a creionat mult abia după ce a plecat din țară. Baia Mare, oraș din Transilvania, loc din care provine, este pentru ea un exemplu al felului în care întâlnirea dintre culturi poate deveni o sursă de creativitate și inovație.
În același timp, imaginea României în exterior este încă mult prea des redusă la stereotipuri, precum legendele despre Dracula, potrivit acesteia.
„Acolo unde te naști ai o legătură unică cu pâmăntul, locurile natale... Eu sunt din Baia Mare, dar am călătorit în România după ce am plecat mult mai mult decât înainte, când trăiam acolo. Mă mândresc foarte mult - și le povestesc americanilor - despre diversitatea în care am trăit în Transilvania, pentru că în Baia Mare avem amestecul acesta de români, maghiari, germani... Și atunci când amesteci națiuni, culturi, este o sursă extraordinară de inovație. E diversitatea culturală pe care foarte mulți n-o înțeleg. Ideea lor despre România e limitată la Dracula, vampiri ș.a.m.d.
De foarte multe ori, le vorbesc despre faptul că România este geopolitic o țară amplasată într-un punct foarte strategic, la intersecția estului, vestului, nordului și sudului, cu niște resurse extraordinare; faptul că au trecut peste noi valuri de cuceritori din diferite direcții, toți căutând resurse și încercând să le exploateze. Și un regret fantastic că de foarte puține ori, de-a lungul istoriei, România a avut liderii care să o iubească cu tot sufletul și care să încerce să transforme această locație geopolitică într-un avantaj strategic pentru România”, a mai spus ea.
De la NASA la antreprenoriat
După anii petrecuți la NASA, Ioana Cozmuța a făcut pasul către antreprenoriat, o tranziție dificilă, după cum spune aceasta. Dar o schimbare necesară pentru a-și urma propriile idei.
„Legat de traiectoria mea profesională - nu a fost o tranziție ușoară. Există zicala că a crea un start-up nu este pentru cei cu o inimă slabă - și asta, într-adevăr, se dovedește la fiecare pas. Dar este un mecanism extraordinar o companie pe care o creezi tu, în sensul că-ți permite să urmezi o idee în ritmul în care vrei și crezi că este important ca ideea respectivă să aibă impact asupra lumii înconjurătoare. Și, dacă privești din perspectiva unui om, nu avem 100 de ani la dispoziție să transformăm omenirea în anumite direcții care unora dintre noi li se par necesare.
De aceea am făcut tranziția de la NASA, unde am învățat lucruri extraordinare, am participat în misiuni precum Mars Science Laboratory - am trimis o misiune pe Marte și am făcut design-ul sistemului de protecție termică în misiunea Stardust, care a traversat coada unei comete și a colectat praful cosmic din aceasta, și l-am adus înapoi spre analiză științifică. Am participat, de asemenea, la structurarea unor investiții strategice ale bugetului NASA în ceea ce privește stația spațială internațională și ecosistemul de antreprenoriat, inovație și economia în orbita Pământului, care, la momentul respectiv, era prioritară pentru NASA, în așa fel încât aceasta să se ocupe de misiunile mai mult axate pentru deep space (de spațiu adânc), deci dincolo de orbita Pământului, crearea unor baze lunare sau pe Marte.
Ceea ce a fost foarte important în anii mei la NASA este deschiderea extraordinară asupra faptului că omenirea nu este fragmentată în națiuni, ci suntem o familie globală, care are o diversitate fantastică de culturi, de limbi, de tradiții foarte importante. În contextul acesta, cred că m-am îndrăgostit încă o dată de România și de tradițiile noastre. Și cu părere de rău că nu se știe mai mult la nivel global despre Eminescu, Creangă, despre pictorii români, despre arta și cultura ei.
În același timp, m-am întrebat ce înseamnă să fim o umanitate multiculturală, în care nu există granițe și în care fiecare națiune poate să-și păstreze amprenta culturală unică, artistică, creativă, în contextul geopolitic global foarte controversat și interesant, dar să fim, în același timp, și uniți la nivel global prin ceea ce foarte mulți numesc 'ochii spațiului'. Dacă fiecare dintre noi ar putea să călătorească pe Lună și să se întoarcă înapoi, pentru că aceasta este singura casă pe care o avem între stele, am avea altă misiune - ni s-ar schimba misiunile personale și ne-ar face să ne întrebăm nu numai despre aspectele naționale, dar și despre aspectele globale. Cum putem să ne păstrăm această amprentă unică, să fie un motor de dezvoltare, de inovație pentru întreaga umanitate”, a mai spus Ioana Cozmuța, la DCNews.
