Codul portocaliu va fi valabil până miercuri, la ora 10.00.
În județele Tulcea, Constanța și în zona de munte a județelor Brașov, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova va ploua abundent, iar cantitățile de apă vor depăși 40 - 50 l/mp și izolat peste 70 l/mp.
Aproape întreaga țară va fi sub avertizare cod galben de ploi însemnate cantitativ și instabilitate atmosferică temporar accentuată.
În Dobrogea, în estul și nord-estul Munteniei și în jumătatea de sud a Moldovei va ploua abundent. În Oltenia, vestul Munteniei, cea mai mare parte a Transilvaniei, sudul Banatului, precum și în zonele de munte, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, vijelii și, izolat, grindină.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 20 -35 l/mp și izolat peste 40 l/mp.
Fenomenul care produce vremea mohorâtă. Băncilă (ANM): Atunci, oamenii se întreabă de câte zile nu au mai văzut soarele
Gabriela Băncilă, director Meteorologie Operațională în cadrul ANM, a explicat cum apar acei nori care persistă zile întregi pe cer şi fac ca oamenii să se întrebe de câte zile nu s-a mai văzut soarele în anumite zone ale ţării. Sunt acei nori care se produc urmare a unui fenomen meteo foarte interesant, inversiunea termică.
"Ne aflăm undeva la altitudine, în zona înaltă a munţilor Bucegi şi vedem că faţă de privirea observatorului mai sus sunt nori, dar există şi mai jos de privirea sa. La nivel jos, sau norii de nivel mediu sunt norii stratus. Sunt norii care sunt foarte frecvenţi în timpul sezoanelor de tranziţie sau în sezonul rece. Sunt acei nori care, dacă gradul de umezeală este foarte ridicat, se transformă în ceaţă. Sau când se ridică ceaţa rămâne plafonul acoperit de nori şi, în anumite condiţii, aceşti nori domină cerul, persistă zile în şir, astfel încât ajungem să discutăm de câte zile nu s-a mai văzut soarele la Bucureşti sau într-o anumită localitate. Acea vreme mohorâtă, închisă. (...)
Ei sunt determinaţi de cele mai multe ori de fenomenul de inversiune termică: temperatura scade puţin cu înălţimea şi ulterior, în loc să scadă, creşte. În zona de creştere, dacă există suficient de multă umezeală sau suficient de mulţi vapori de apă aceştia ajung să condenseze şi se formează acest tip de nori care determină această vreme închisă cu temperaturi mai coborâte în zonele joase, de câmpie, decât la munte, la altitudini de 1.500, 1.800 sau chiar 2.000 de metri", a explicat Gabriela Băncilă, director Meteorologie Operațională în cadrul ANM, pentru DCNews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
