Seducţia magicului Carnaval veneţian
În zilele care preced postul Paştelui se înlănţuie Carnavalurile. În acest an, ele au început în 11 februarie şi se încheie în 28 februarie. Masca a devenit un nou „dress code". Şi azi, la începutul secolului XXI, ca şi ieri, sub mulţimea penelor, a cristalelor Swarovski, se ascunde ceva ce nu e relevant. Vieţile noastre se mişcă în această „onorabilitate socială", pe care nu avem curajul să o mărturisim. Spaima de a zbura, dorinţa de a părea altceva decât eşti domină nu numai lumea secretă a carnavalului, dar şi lumea noastră, în care suntem înconjuraţi de personaje cu măşti.
Un carnaval de poveste, rafinat, care se desfăşoară între pieţe, canale, palate nobiliare, într-unul dintre cele mai frumoase oraşe din lume, Veneţia.
Costume de carnaval la Veneția
Firul conductor al acestui an este Creatum Vanity Af-Fair, centrat pe vechile origini ale oraşului lagunar. Este un omagiu adus strălucitoarei manufacturi a oraşului, creând atmosfera Serenissimei, cu istoricele sale ateliere artizanale.
So Splendid, So Magic, So Glam, So You sunt cuvintele-cheie ale acestei ediţii în care, prin lumini, sunete, scenografii spectaculoase, este recreată atmosfera cea mai onirică a Veneţiei, care a inspirat arta, moda şi cinema-ul.
Vă sugerăm un calendar care să vă ghideze, dacă vreţi să vă molipsiţi de voia bună a costumelor colorate, a cascadelor de măşti, de fascinaţia balurilor, a galelor exclusiviste, a romanticelor întâlniri, a muzicii, de la cea simfonică la fanfarele locale, care călătoresc prin oraş, dezmorţind atmosfera. Închideţi ochii şi lăsaţi-vă măcar pentru câteva minute pradă spiritului carnavalului, uitând de aceaste timpuri dificile.
Revin eleganțele Cetății Dogilor
Costume fabuloase de epocă - regi şi regine, prinţi şi prinţese, arlechini, urşi - aurii, argintii -, îmbrăcaţi în mătase şi dantele, cu pene, strasuri şi pietre preţioase, dar şi cucuvele şi alte măşti caraghioase îţi trezesc fantezia. Oameni de toate vârstele se sărută pe furiş. Pe apa ca o broderie lichidă, ca într-un cortegiu, curg gondolele liniştite, antice ambarcaţiuni. Apa bate în zidul caselor, pictate ca pe o pânză în roşu, verde, galben. De o parte şi de alta a Grand Canale străjuiesc palate somptuoase, în arabescuri şi dantelării: Pallazzo "Foscari", cu arhitectura sa gotică veneţiană, Palazzo "Grassi", în linia clasică din secolul XVIII, semnat Giuseppe Massari, "Ca Pessaro", un fastuos palat în stil baroc, "Vendramin", "Pissani Moretta", "Ca D'Oro" cu arcadele aurite ce-i marchează faţada, cu magnificele ferestre, candelabre somptuoase de Murano ce îţi dau impresia că ai în faţă un decor de teatru. La Veneţia, Carnavalul s-a conjugat întotdeauna cu teatrul, oferind cetăţii o demnitate a scenei, care ne aminteşte că este oraşul lui Goldoni, Tieppolo, Guardi, Longhi şi al altor scriitori, scenarişti, regizori, pictori, care au ilustrat prin cuvinte, muzică sau culoare magia lui.
Lumea așteaptă Zborul Îngerului
Carnavalui, o lume ca un fluviu de măşti
Carnavalul, ca şi masca, a făcut parte din istoria Veneţiei misterioase. Rădăcinile lui coboară în ritualurile ancestrale de trecere de la iarnă la primăvară, de celebrare a lui Bachus şi în onoarea lui Dionysos. Două sunt interpretările legate de acest fenomen. Prima derivă din latinul „carus navalis", cu care se identificau carele procesuale în formă de navă în timpul ritualurilor de purificare din luna februarie, iar cel de-al doilea, „carnem levare", ceea ce însemna interdicţia cărnii înaintea Miercurii Cenuşii, când începea postul Paştelui. Vechii veneţieni se abandonau saturnalelor, când timp de şapte zile totul era permis. Să ne amintim că, la sfârşitul secolului al XVII-lea, Veneţia era o republică aristocratică, unde democraţia era valabilă numai în interiorul nobilimii, poporul nu avea nici o voce, dar i se ofereau „panem et circensis" (pâine şi circ). Riscul şi aventura erau modul lor de a exista. Sunt atestate Carnavalurile din 1571, cu ocazia unei victorii maritime, dar şi cel din 1679, când Ducele de Mantova a defilat, urmat de turci, indieni şi africani. Încetul cu încetul, Veneţia devenea şcoala europeană a plăcerilor, o lume galantă şi decorativă, aşa cum o numea filosoful Eugenio d'Ors, o lume în care aveau loc o ambiguizare sexuală, dar şi identificarea cu „demnitatea plăcerilor". Istoria spune că, la început, curtezanele erau constrânse să locuiască într-un anumit cartier, Casteletto, lângă Podul Rialto, iar după apusul soarelui erau obligate să intre în casă. Existau curtezane de "rang inferior", cât şi cele de "grad superior", aşa cum era celebra poetă Veronica Franco, ale cărei versuri sunt pătrunse de o democraţie a erosului, devenită prim personaj al filmului „Frumoasa veneţiană", a cărei casă era frecventată de pictori, muzicieni şi de cei mai importanţi oameni politici. Se spune că la o masă oficială, în prezenţa regelui Franţei, Henric al III-lea, a apărut goală pe un platou de argint.
Sărbătoarea Mariilor
Liberalismul Veneţiei reprezintă o avangardă în context european, în timp ce imaginarul feminin guverna spectrul vieţii politice, sociale şi culturale, iar istoria continua să fie concepută şi administrată exclusiv de bărbaţi. Libertinajul femeii veneţiene este şi replica dată unei misoginii generalizate în acel timp. Veneţia, împreună cu enigmele sale, rămâne apărată de umbra acestei discrete fantasme a arhetipului feminin. Oraşul devine lumea lui Giaccomo Cassanova, a lui Tizian, Boucher, Fragonard, Tieppolo, dar şi patria lui Goldoni. În secolul al XIX-lea, Carnavalul atrăgea nume precum Sissi de Austria, Byron, Wagner, George Sand, Ugo Fuscolo...
Încă de la 1671 exista o şcoală de măşti, realizate din argilă, hârtie presată şi făină, care apoi erau pictate. În Evul Mediu, masca era folosită în locurile rău famate, pe străzi şi în taverne, de curtezane şi jucători ai hazardului. Oamenii se salutau cu apelativul "Signora Maschera". Dintre măştile fabuloase şi opulente, care îţi taie respiraţia, să amintim "Bautta", o mască ce semnifica teama, ce ascundea complet identitatea, realizată dintr-un fel de capişon de mătase sau dantelă care acoperea total faţa şi era susţinută de o pălărie în formă de tricorn. "La Moretta" era o mică mască îmbrăcată în catifea neagră, reprezentând un joc al seducţiei. Femeile veneţiene erau renumite pentru decolteurile extrem de deocheate. Această mască avea în interior un buton care se sprijinea pe dinţi, de aceea era denumită şi "Muta". Altă mască purta numele de "Gnaga", prin care bărbaţii se deghizau în femei şi nimeni nu avea dreptul să aresteze o persoană mascată. În 1500, la Veneţia erau peste 15.000 de prostituate şi pentru că înflorise extrem de mult homosexualitatea, guvernatorul a aprobat o lege prin care femeile puteau să-şi arate nurii atât pe Podul Sânilor, cât şi de la ferestre. "Il Mattaccino" derivă din cuvântul Matto, echivalent cu nebun, şi era format dintr-un costum colorat asemănător clovnului. Mai târziu au apărut măştile din commedia dell'arte. Şi azi, pe străzile Veneţiei, în perioada Carnavalului, te întâlneşti cu aceste măşti, dar şi cu cea al lui "Pantalone", ce-l reprezintă pe vechiul comerciant, cu "Pulcinella", cu "Doctorul", cu "Căpitanul", cu "Brighella", un om care se pretează la tot felul de intrigi, cu "Arlechino" şi bineînţeles cu cea a lui Casanova. Şi azi, ca şi ieri, are loc "Balul Moresca", un romantic dans de război, cu spade şi măşti.
Zborul Îngerului
Dintre nenumăratele baluri spicuim "Tiepolo", de la Palazzo "Pisani Moretta", transformat într-o „Grădină a plăcerilor", ce-i drept suprarealistă, cu participarea a peste 80 de artişti, în 8 ore de spectacole fanteziste şi de acrobaţie, cu balerine, fauni, costume de rafinată eleganţă, în lumina a peste 1.500 de lumânări, inspirat de atmosfera magică a Veneţiei secolului al XVIII-lea.
Balul cel mai elegant, cu măşti şi costume, este Balul Dogilor, produs de Antonia Sauter, considerat unul dintre cele mai exclusiviste din lume, apoi Balul de epocă de la Hotel Danieli. La Palazzo "Ca'Zanardi", cu elegantele sale fresce, se poate asculta muzică de Mozart sau Vivaldi, iar în acompaniamentul instrumentelor antice se poate dansa un menuet sau o gavotă, bineînţeles în costume şi cu măşti de nobili veneţieni. La Hotel “Splendid Venice” are loc Ultimo Valzer, asemănător balurilor din secolul al XVIII-lea. “Hotel Monaco” etalează un Carnival Extravaganza. La “Palazzo Dandolo” are loc Cotillion al Palazzo, unde se iau lecţii de dans de grup, sub bagheta unui profesor, cu un trio de muzică barocă. Să nu uităm să amintim şi Marele Bal al lui Casanova, cunoscut şi el pentru eleganţa sa, în care timpul pare suspendat, dorinţele prinzând viaţă pentru o noapte. În barocul Palat "Albrizzi" turiştii se pot delecta cu rafinate concerte pe muzică de Liszt şi Chopin. Palazzo "Zenobio", cu păsări de foc, muzicieni şi Regele Soare invită participanţii la o noapte romantică de la care nu lipseşte nici Casanova.
Grupuri mascate aduc veselia
La Gran Teatro della Fenice este pregătit marele "Bal al Cavalchinei". Platoul istoricului teatru este eliberat de fotolii şi se transformă pentru o noapte într-o gală inspirată de cele care aveau loc la 1800, în marile teatre de la Veneţia, Londra şi Paris, cu participarea a numeroşi comici, acrobaţi, saltimbanci şi artişti lirici. Personaje ale teatrului veneţian conduc invitaţii în atmosfera tipică. Teatrul "La Fenice" a ales titlul de "Cavalchina delle Folie", inspirat după aria Violetei, care închide primul act al Traviatei cu replica "Follie, follie!" (Nebunie, nebunie).
Un spectacol acvatic de imagini şi muzică a dat startul Carnavalului din Veneţia 2017, celebrând frumuseţea, marea şi vanitatea într-o originală punere în scenă.
Vanitatea şi preţiozitatea lumii au invadat Cannaregio pentru a se implica în ritul misterios şi colorat al Carnavalului, un rit centenar care celebrează viaţa.
Exclusivistul Bal al Dogelui
Creaturile marine au încântat publicul cu frumuseţea şi cu secretele lor ascunse cu gelozie. Nu a lipsit nici un emoţionant omagiu adus Lunii care cheamă la ea apele mărilor milenare, omagiu care a însoţit o majestuoasă Regină a abisurilor cu curtea ei de creaturi marine. Cortegiul a fost format din 100 de ambarcaţiuni tradiţionale cu 500 de navigatori, dintre care trebuie amintită celebra de-acum "Peàta", care a găzduit anul acesta “Leon” al carnavalului şi spectacolul grupului I Gati de Venessia. La bord au fost şi Luigi Brugnaro, Primarul oraşului din lagună.
Maiestuosul palat “Ca’ Vendramin”, de pe Canal Grande, cu splendidele sale săli renascentiste va fi în mod excepţional iluminat de o spectaculoasă proiecţie realizată de camerAnebbia. Aici a trăit Richard Wagner şi a compus opera Parsifal.
Balul Dogelui extravaganță și atmosferă onirică
Meniul bogat propus de cunoscutul Chef al Restaurantului Wagner, primirea Principelui Maurice care îi va conduce pe oaspeţi în minunile unui vis cu ochii deschişi, emoţionantele performance-uri artistice ale Huma Show Entertainment, costumele realizate în Atelierul Pietro Longhi sunt ingredientele speciale ale unei seri extraordinare care va duce oaspeţii în afara spaţiului şi timpului.
Huma Show va prezenta un parcurs vizionar cu personaje amuzante, în care totul este posibil. Alegoria şi ironia sunt stăpâne.
Evenimentele-cheie se vor desfăşura sâmbătă 18 şi duminică 19 februarie, când este programată celebra Sărbătoare a Mariilor şi poate fi admirat Zborul Îngerului, cele două puncte tradiţionale ale carnavalului din lagună.
O invitație la bal
Ziua de sâmbătă începe cu Concursul pentru cea mai frumoasă mască. Participanţii vor defila în costume într-o întâlnire necompetiţională. Concomitent, vizitatorii vor putea lua parte la evenimentul Vanity Af-Fair şi la Patinajul pe gheaţă, pe pista amenajată în Campo San Polo, al cărui nume derivă de la cel al bisericii San Paolo.
Cortegiul Sărbătorii Mariilor va pleca de la San Piero di Castello şi va parcurge strada Garibaldi şi Riva degli Schiavoni (Podul de pe Râul Sclavilor) pentru a ajunge în Piaţa San Marco, unde cele 12 Marii vor fi prezentate oficial.
Această sărbătoare reprezintă omagiul pe care Dogele îl acorda anual unui număr de 12 fete din Veneţia, de origine umilă, şi este ocazia de a admira minunatele costume veneţiene medievale şi renascentiste, care evocă vechiul obicei al Dogelui de a dărui celor mai frumoase şi sărace fete din Veneţia o dotă pentru căsătorie. Evenimentul se va încheia cu Farandola Collettiva, dansul istoric al Carnavalului, care se desfăşoară şerpuit în Piaţă pe muzica Ballata Bellica şi cu ajutorul dansatorilor de la Palio di Arcella.
Un Carnaval încărcat de surprize
Sâmbătă, cele 12 Marii vor fi numai prezentate, în timp ce în weekendul viitor va avea loc manifestarea finală.
Este o mare sărbătoare şi la Mestre, cu Carnival Street Show, o defilare de costume şi măşti pe străzile oraşului de la porţile Veneţiei.
Seara, întreaga audienţă se întoarce în oraş cu Arsenal Carnival Experience, un mare party musical, cu dans până după miezul nopţii.
Sărbătoarea venețiană pe apă
Duminică, toată lumea aşteaptă cu sufletul la gură Îngerul Carnavalului. Piaţa San Marco va fi animată de culori şi defilări tradiţionale. La ora 12 fix, va fi Zborul Îngerului, interpretat de Claudia Marchiori, tânăra Marie învingătoare a concursului de anul trecut, care va coborî de pe clopotniţa Bisericii San Marco, într-o rochie portocalie, în stil baroc.
Dimineaţa va continua cu alte reevocări istorice până la a doua rundă a Concursului Celei mai frumoase măşti.
Grupul Moațele
Seara, în Galleria delle Meraviglie, o experienţă exclusivistă include şi cina într-o atmosferă magică.
Duminică 19 februarie, Orchestra I Musici Veneziani, fondată în 1999, va aduce un omagiu lui Vivaldi, interpretând Cele Patru anotimpuri, şi, împreună cu soprane, mezzosoprane, tenori şi baritoni, sub titlul Barocco e Opera, vor propune cele mai frumoase arii din perioada barocă.
Concertele, cu 700 de protagonişti îmbrăcaţi cu costume care mai de care mai încântătoare, se vor desfăşura în extraordinarul Salon de la etajul I de la Scuola Grande di San Teodoro, proiectată de Baldassarre Longhena şi decorată cu picturi de Jacopo Palma il Giovane, Balestra, Bassano.
Balul Dogelui organizat de Antonia Sautter
În program, Vivaldi – Concertul pentru corzi şi cimbal în Re minor, Cele Patru anotimpuri, T. Albinoni - Adagio pentru corzi şi Orgă în Sol minor, J. Pachelbel – Canon
Tot în perioada Carnavalului Teatro La Fenice, programează cinci spectacole, sub genericul Tra classici e novità (Între clasici şi noutate).
Sâmbătă 18 februarie este programată la Teatrul Malibran melodrama idilică Gina de Francesco Cilea, cu Arianna Venditelli, Alessandro Scotto di Luzio, Armando Gabba, Valeria Girardello, Claudio Levantino.
Bărci cu personaje mascate străbat canalele
Promisiuni de căsătorie, schimbări de persoane, solidaritate între comeseni, un inel pierdut şi regăsit. Gina, opera compusă pentru sfârşitul studiilor de compoziţie ale lui Cilea este o delicată comedie burgheză, mai curând Liberty decât veristă, în care se întrevăd deja intuiţiile melodice şi armonice ce se vor regăsi apoi în Adriana Lecouvreur şi în Arlesiana.
La Teatrul La Fenice poate fi aplaudată, din 16 febrarie până în 2 martie, La Bohème de Giacomo Puccini, în regia lui Francesco Micheli şi sub bagheta lui Stefano Ranzani, costume Silvia Aymonino. În rolul Mimi, Francesca Dotto, în cel al lui Rdolfo Matteo Lippi, Marcello: Mattias Olivieri.
Sâmbătă 18 februarie tot aici, în Sala Apollinee, Muzică şi aperitiv SPILIMBRASS: proiecţie de filme de Charlie Chaplin, Stan Laurel & Oliver Hardy, pe muzica lui Mark Hamlyn.
Fast și opulență
Sâmbătă 25 februarie, Orchestra teatrului La Fenice va susţine un concert cu piese de Antonio Vivaldi, Benjamin Britten, Wolfgang Amadeus Mozart, Johann Strauss, sub bagheta dirijorului Roberto Baraldi.
Un recital muzical, Şapte cântece pentru Anguana, cu părţi recitative şi cântece, va avea loc, în 18 februarie, la Refectoriul Monumental al TIM.
Anguana este protagonista spectacolului. Amintită vreme îndelungată ca un personaj secundar al legendelor alpine, Anguana (spiritul apelor, nimfa, vrăjitoare, sirenă…) îşi asumă dimensiunea antică a divinităţii acvatice. Spectacolul este rezultatul unui proiect îndelung gândit al poetei Antonella Barina privind divinitatea feminină, iniţiat în anii 70 şi continuat până în 2013.
Învie legendele vechii cetăți lagunare
Muziciana Monica Giori, care studiază muzicile originale (balada, rock-ul, valsul, samba etc) a confecţionat şi păpuşile lui Pinocchio, în timp ce Barina a transformat în texte teatrale cercetările ei privind Anguana.
În spectacol pot fi ascultaţi Stefano Baldan (mandolă şi percuţie), Erika Tosatto (violoncel), Verdiana Bacchin (tobe).
Dansuri: Serenella Maluta. Coregrafia, Laura Sgaragli.
Moaţele din Apuseni vor suna tulnicele
Duminică, 18 februarie, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, şi Creart – Centrul de Creaţie, Arte şi Tradiţii din Bucureşti, vor organiza în cadrul Carnavalului, un itinerariu muzical susţinut de Grupul de tulnicărese Moaţele din Câmpeni-Alba. Parcursul manifestării va începe la ora 12:30 la sediul Institutului, va continua la orele 13:30 la TIM Future Center di Venezia, la orele 14:30 la Ateneo Veneto şi se va încheia pe scena din Piaţa San Marco.
Marele bal Cavalchina
Grupul de tulnicărese tradiţionale Moaţele a fost fondat în 2006 şi este compus din tinere talentate care iubesc folclorul şi doresc să continuie tradiţiile populare ale acestui instrument specific zonei Apusenilor. Grupul a participat la evenimente culturale importante: concertul cu prilejul inaugurării NATO la Bucureşti (2008), cel de la intrarea României în Uniunea Europeană, cât şi la concerte din Spania, Germania, Austria, Franţa şi România.
A fost aplaudat, de asemenea, la mai multe festivaluri de gen, cum ar fi Festivalul Folcloric de la Mamaia, Strugurele de Aur din Alba Iulia, Ioan Macrea din Sibiu, Maria Lătăreţu din Târgu Jiu, Maria Tănase din Craiova, Sus, sus, sus la moţi în munte din Câmpeni, Mureş, pe marginea ta din Ocna Mureş…
Măștile conferă eleganță și mister
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia propune, de asemenea, între 20 şi 24 februarie, cu prilejul celui de-al 8-lea Carnaval internaţional al Copiilor, o serie de laboratoare destinate unei tradiţii româneşti cu rădăcini în antichitate: Mărţişorul.
Prima zi din luna martie este sinonimă, pentru români cu sărbătoarea Mărţişorului, un simbol de primăvară care se confecţionează din fire roşii şi albe, din bumbac sau mătase, împletite într-un şnur care se leagă în formă de 8. De acest şnur se agaţă un pandantiv purtător de noroc, cu forme de obicei simbolice (monedă de aur sau de argint, dar şi fire de iarbă, flori, iar în zilele noastre, animale, inimioare…)
Misterul vechilor aristocrate venețiene
Seria laboratoarelor creative se axează pe cinci activităţi diverse, printre care: şnurul, moneda, mărţişorul gigantic, primăvara, Carnavalul Primăverii.
Manifestările se vor încheia cu o regată silenţioasă de bărci pe Canal Grande, luminate numai cu lumânări.
Participând la Carnavalul de la Veneţia trăieşti cu senzaţia că ai fost, măcar pentru o noapte, în 1700, la balurile de la Curte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
