Şoferii români au trei probleme majore, arată un specialist în psihologie comportamentală şi expert în siguranţă rutieră.
Emil Gâtej, subcomisar în cadrul Academiei de Poliţie A.I. Cuza, membru în departamentul de psihologie comportamentală şi unul dintre puţinii care au doctorat în siguranţă rutieră în România, a subliniat, în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii DC Conducem, care sunt cele mai mari probleme ale şoferului român.
Conform acestuia, România se află, în ceea ce priveşte comportamentul în trafic, acolo unde era Marea Britanie în 1960. Şoferii români folosesc maşina pentru a-şi etala statutul, dar şi pentru a brava în faţa altor participanţi la trafic.
"Problematica şoferului român e complexă. El este un şofer care, din păcate, nu a apucat să aibă şi o cultură a pasiunii pentru condus, a deplasării cu autovehiculul. Dacă ar fi să comparăm, noi suntem cam pe unde era Marea Britanie prin anii '60. Atunci era un vârf de accidente, oamenii abia aşteptau să meargă cu maşina, veneau după război şi voiau independenţa transportului.
Problema cea mai mare este că şoferul român foloseşte maşina şi ca pe o etalare a statutului de multe ori. Nu neapărat din perspectiva valorii maşinii, ci a ceea ce demonstrează. Din momentul în care a ieşit pe stradă, intră într-o competiţie permanentă cu ceilalţi participanţi la trafic, uită că scopul comun este ajungerea la destinaţie în siguranţă, nu dovedirea că fiecare e cel mai şmecher şofer din cartier", a declarat Emil Gâtej.
Optimism nerealist
Şoferii români au şi o uriaşă doză de optimism nerealist, atrage atenţia specialistul. Chiar dacă ar trebui să prevină apariţia unor tragedii, şoferii români merg pe ideea "mie nu mi se poate întâmpla".
"Mai e o problemă. De data asta intrăm într-o zonă puţin mai ştiinţifică. Se pare că la şoferul român sunt mai mulţi factori care conjugă la un optimism nerealist. Problema cea mai mare la şoferul român este că acest optimism nerealist se manifestă cu privire la legile fizicii. "De ce să port centura? Că dacă sare airbag-ul, mă feresc eu!" sau "de ce să port centura în spate, că mă ţin de scaunul din faţă". Sunt foarte multe aspecte de genul ăsta care par că sfidează legile fizicii. Copii lăsaţi liberi în maşină, picioarele pe airbagul de la pasager. Gândirea ar trebui să fie de tipul "hai să prevenim, să nu se întâmple ceva", dar e mai degrabă de tipul "hai să fiu puţin mai şmecher decât ceilalţi". De asta folosesc unii "moartea la 5 lei", cum îi spunem noi păcălitorului de centură, ca să nu piuie maşina. Dar piuitul ăla înseamnă ceva, înseamnă că ar putea sări airbag-ul şi să mă omoare, că el iese cu viteză mare", a mai spus acesta.
Probleme cu autorităţile
A treia mare problemă a şoferului român este legată de autorităţi. Conform lui Emil Gâtej, şoferii români nu văd Poliţia Rutieră ca pe un organism de prevenţie, ci ca pe o instituţie care îi vânează pe şosele.
"Şi mai e o problemă vizavi de autorităţi. Şoferul român are întotdeauna impresia că este vânat. Că poliţiştii vor să îi ia banii. Ceea ce e total neadevărat. Asta e o problemă foarte complexă, pentru că sunt ţări care fac tot posibilul să ascundă metodele de impunere a legii. Radare în tomberon, poliţişti în copac, totul e ascuns. La noi trebuie să fie cât mai vizibil, să fie anunţat, să fie luminile aprinse, pentru ca şoferii să poată accelera liniştiţi după ce trec de echipaj. Iar statisticile ne arată că exact aşa se şi întâmplă accidentele, după zone de restricţii", a declarat Emil Gâtej.