Din luna iulie până astăzi, inflația a scăzut cu 4%, dar de ce nu se vede în prețuri și care este cifra reală pentru români?
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 6,17% în luna august, de la 8,16% în iulie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,28%, mărfurile nealimentare cu 6,36%, iar mărfurile alimentare cu 2,62%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Este cea mai rapidă dezinflație din ultimul deceniu. Și este, în cea mai mare parte, aritmetică, arată o analiză Frame. Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, avertiza, încă din iulie, că ”scăderea inflației nu înseamnă și ieftiniri”. Este exact distincția pe care datele din august o confirmă: prețurile nu au scăzut, ci au încetat să mai crească în ritmul de anul trecut.
Cum a scăzut inflația, deși n-au scăzut prețurile
Potrivit experților de la Frames, scăderea inflației nu vine dintr-o răcire a cererii sau dintr-o victorie a politicii monetare, ci din ieșirea din comparație a șocurilor de anul trecut. Liberalizarea prețului la energia electrică din iulie 2025 și majorarea TVA și a accizelor din august 2025 au ieșit, rând pe rând, din calculul „an față de an”. Efectul se vede imediat: energia electrică apare acum cu o creștere anuală de doar 1,82%, după ce în lunile anterioare depășise 50%.
Cifra care descrie realitatea pentru fiecare gospodărie
Cifra care descrie ce au trăit efectiv gospodăriile nu este cea din titlu, ci rata medie a ultimelor 12 luni: 9,5%. Adică, în intervalul septembrie 2025 - august 2026, prețurile de consum au fost, în medie, cu aproape zece procente peste anul anterior. De la începutul acestui an, indicele a mai urcat cu 4,6%.
”Nu vom mai vedea creșteri de prețuri spectaculoase cum am văzut anul trecut”, arăta Negrescu în august, amintind că scumpirea energiei cu aproape 80% a produs o inflație record la nivel european în 2025 și la începutul lui 2026. Acumularea din acei doi ani rămâne însă în prețuri: ea nu se șterge, doar încetează să se adauge, arată analiza Frames.
Serviciile rămân problema
Analiza Frames arată că ”structura pe categorii a inflației arată o economie cu două viteze foarte diferite. Serviciile rămân problema. Ele s-au scumpit cu 11,28% în ultimul an și cu 8,45% numai de la finalul lui 2025, adică de aproape două ori mai repede decât indicele general.
Cea mai violentă mișcare este la chirii, cu o creștere anuală de 39,7%, concentrată aproape integral în acest an- plus 37,21% doar din decembrie. Urmează tarifele la apă, canal și salubritate, cu 14,12%, abonamentele de televiziune, cu 13,2%, reparațiile auto, cu 10,81%, și energia termică, cu 10,7%.
Serviciile sunt componenta cea mai lentă a oricărui proces dezinflaționist, pentru că în ele se regăsesc salarii, chirii comerciale și contracte anuale. Faptul că ele cresc încă în două cifre, într-o lună în care indicele general a coborât la 6,2%, este semnalul că presiunea de fond nu a dispărut”.
”Singura creștere lunară semnificativă din august vine de la carburanți: plus 3,47% într-o singură lună, cu benzina în urcare cu 6,64% și motorina cu 6,12%. Pe an, combustibilii s-au scumpit cu 17,03%, benzina cu 25,49%, iar motorina cu 34,61% - cea mai mare creștere anuală din întregul coș de consum. Cauza este fiscală și de reglementare: de la 1 iulie au expirat simultan plafonarea adaosului comercial instituită prin OUG 19/2026 și cotele reduse de accize, pe fondul unor cotații internaționale tensionate. Motorina standard a atins un maxim istoric de 10,98 lei pe litru la începutul lui august, ceea ce a obligat Guvernul să taie temporar acciza cu 20% în perioada 16–31 august, printr-un mecanism de acciză dinamică revizuibil bilunar”, mai arată sursa citată.
Dezinflația vine de la raftul alimentar
”Contraponderea este alimentația. Mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,71% într-o singură lună și au crescut cu doar 2,62% pe an, mult sub indicele general.
Recolta a făcut diferența: legumele sunt cu 8,51% mai ieftine decât acum un an, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. La acestea se adaugă scăderi la produsele de morărit, cu 4,11%, la mălai, cu 5,27%, la zahăr, cu 2,27%, și la unt, cu 1,24%. În sens invers, cafeaua s-a scumpit cu 15,02%, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%.
Gazele naturale, singura scădere din zona nealimentară, sunt cu 3,44% mai ieftine decât în august 2025 și cu 9,97% sub nivelul din decembrie, ca efect al OUG 12/2026.
Un detaliu marginal, dar relevant pentru cine urmărește sectorul: din ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui prețurilor de consum. De la finalul anului trecut, tarifele din această categorie au urcat cu 9,6%” conform analizei Frames.
”Am depășit vârful inflației”
Revenirea în intervalul-țintă de 2,5% plus/minus un punct este așteptată abia în ultimul trimestru din 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția anterioară.
Datele din august sunt, prin urmare, deja sub prognoza băncii centrale pentru finalul anului - și chiar înaintea calendarului anticipat în piață. ”Am depășit vârful inflației”, afirma Negrescu pe 12 august, estimând o rată în jur de 5,5% din toamnă și chiar spre 5% la finalul anului, cu condiția ca noul Guvern să nu ia măsuri care să stimuleze creșterile de prețuri.
Analiza concluzionează că inflația scade pentru că baza de comparație s-a schimbat și pentru că oamenii cheltuiesc mai puțin, nu pentru că economia a fost stabilizată. Iar componenta cea mai rigidă a coșului, serviciile, rămâne în două cifre. Sfatul practic pe care experții de la Frames îl repetă de câteva luni ține tocmai de această incertitudine: atât populația, cât și firmele ar trebui să își renegocieze contractele de furnizare a energiei, astfel încât să își asigure un preț fix garantat pentru următoarele douăsprezece luni. Într-un an în care singura variabilă cu adevărat imprevizibilă rămâne energia, certitudinea contractuală valorează mai mult decât un pariu pe piață.