Preşedintele Nicuşor Dan participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, în care se discută bugetul UE pentru perioada 2028-2034, viitorul Cadru Financiar Multianual. Cu ce trebuie să se întoarcă preşedintele înapoi în ţară, pentru a putea spune că negocierile au fost de succes?
Pentru a afla acest lucru, DC News l-a contactat pe profesorul de economie Adrian Mitroi, care a explicat care este cel mai realizabil lucru care trebuie obţinut de către preşedintele României: eliminarea cheltuielilor militare şi cele conexe din calculul deficitului bugetar. Asta pentru că, spune Adrian Mitroi, aceste cheltuieli ajută la siguranţa geostrategică a Europei, nu doar a României.
"Eu cred că cel mai important lucru care trebuie obţinut, şi este şi realizabil, este ca toate cheltuielile militare şi cele conexe să fie excluse din calculul deficitului bugetar. Unul dintre motivele pentru care noi suntem în procedura de deficit excesiv este tocmai faptul că aceste cheltuieli sunt incluse la calcul. Aceasta ar putea fi o chestiune uşor de obţinut. Aşa cum Italia, spre exemplu, a reuşit să convingă Bruxelles-ul că marile proiecte de infrastructură fac parte din arhitectura de siguranţă europeană, cred că şi noi am putea convinge că o parte importantă din infrastructură are legătură cu siguranţa geostrategică a Europei. Aşa că o parte din aceste cheltuieli ar putea fi scoase din calculul deficitului.
Este cea mai simplă măsură şi prima care îmi vine minte. Cheltuielile militare, cele legate de apărarea Europei şi cele legate de chestiuni geostrategice nu ar trebui să facă parte din calculul deficitului", a declarat Adrian Mitroi în exclusivitate pentru DC News.
Care este problema României cu banii europeni?
Am vrut să aflăm şi care este principala problemă a României în ceea ce priveşte banii europeni alocaţi ţării noastre în exerciţiile financiare multianuale. Sunt sumele prea mici? Sau, dimpotrivă, România nu reuşeşte să îi folosească pe cei care sunt alocaţi? Adrian Mitroi a explicat că totul pleacă din mentalitate, unde România are un mare minus.
"Dacă vă uitaţi la alte ţări care au atras bani pe care noi nu am reuşit să îi luăm, răspunsul este evident: noi suntem de vină. Nu avem un lobby suficient de solid la nivelul Uniunii Europene şi nu avem nici disciplină. Este un mix de factori, dar nu putem da vina pe alţii. Polonia, spre exemplu, are o disciplină şi o ambiţie remarcabile, iar noi nu excelăm la niciunul dintre aceste capitole.
Mi se pare că, oricâte lupte politice am avea, suntem nedrepţi faţă de generaţiile următoare. Generaţia actuală este nedrept de leneşă. Dacă ar fi o lene care ne-ar afecta doar pe noi, ar fi în regulă. Dar modul în care pasăm problemele de la unii la alţii, plecând de la cum dăm cu piciorul în cutia de conserve în loc să o aruncăm la coş, arată o iresponsabilitate faţă de generaţiile viitoare.
Suntem o generaţie de români leneşi şi nepăsători. Ştiu că sună brutal, dar cred că îmi poate fi înţeleasă revolta faţă de moştenirea pe care o lăsăm celorlalţi: o datorie publică mare, scumpă şi greu de suportat", a completat Adrian Mitroi.
România, în alianța statelor care vor să mențină Politica de coeziune și Politica agricolă comună
România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, două instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, precum și pentru modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare, arată sursa citată.
În același timp, România va pleda pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului estic și regiunii strategice a Mării Negre, precum și pentru politicile de recâștigare a competitivității și de reducere a dependențelor strategice în domeniul energetic și al tehnologiilor avansate.
