Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare susține că bugetul pentru 2027 "va reprezenta un test major de responsabilitate", iar discplina bugetară și menținerea încrederii creditorilor sunt esențiale pentru stabilitatea României.
Înaintea votului pentru Guvernul Luca Niculescu, Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor care își va păstra portofoliul și în noul Executiv dacă acesta va fi învestit, spune că disciplina bugetară și menținerea încrederii creditorilor sunt esențiale pentru stabilitatea României.
Avertismentul lui vine după ce, joi seara, premierul desemnat Luca Niculescu și-a depus programul de guvernare și lista de miniștri în Parlament. Printre principalele măsuri economice propuse de Guvernul Niculescu se numără indexarea pensiilor din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și scutirea de plata CASS a mamelor și a veteranilor de război. De asemenea, se menționează realizarea reformei impozitării proprietăților, menținerea cotei unice, pregătirea unei noi legi a salarizării bugetarilor și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027.
Alexandru Nazare: Rigoarea şi disciplina bugetară rămân obligatorii nu doar ca garanții pentru dezvoltare, ci pentru evitarea blocajelor imediate
"Mizele financiare ale României la zi. De ce rigoarea şi disciplina bugetară rămân obligatorii nu doar ca garanții pentru dezvoltare, ci pentru evitarea blocajelor imediate.
După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne și externe, dezbaterea despre economia României și așteptările privind evoluția acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm și a eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară.
Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu.
Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice și costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului.
În ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut. Nu sunt doar date statistice - înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare. Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort.
În același timp, dimensiunea presiunii este una foarte concretă: datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei. În primele 8 luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. Sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate către investiții și servicii publice - ci acoperă dobânzile", a scris Alexandru Nazare într-o postare pe pagina sa de Facebook.
"Obiectivul principal în 2026"
Potrivit acestuia, obiectivul principal în 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB.
"Obiectivul principal în 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB. Este un pas necesar, dar nu o victorie: la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de mult mai multe presiuni şi obligații restante decât cele din acest an. În 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanțare continuă să apese asupra bugetului. De aceea, rezultate obținute până în prezent trebuie apărate cu fermitate și trebuie să avem claritate cu privire la ceea ce își permite și la ce nu își permite România.
Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate. Trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare.
De aici pornim, înainte să trasăm alte obiective şi este important să marcăm exact unde suntem, pentru a ne stabili şi aşteptările în consecință. România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresarii derapajelor", a mai scris Nazare.
Nazare: Consolidarea fiscală trebuie continuată strategic
Ministrul interimar al Finanțelor spune că în prezent cu greu este menținută încrederea creditorilor externi, iar un obiectiv foarte important este și evitarea retrogradării României în "Junk".
"Menținem azi, cu mult efort şi precauție la Finanțe, alături de ceilalți parteneri instituționali, un echilibru foarte fragil în ceea ce privește păstrarea încrederii creditorilor externi. De aceea, un alt obiectiv esențial astăzi este protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei "junk". Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor şi costurilor zilnice crește. Prima evaluare de rating va fi în ianuarie de la agenția Fitch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul României în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc.
Consolidarea fiscală trebuie, astfel, continuată strategic, printr-un management responsabil al cheltuielilor, continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării, prioritizarea cheltuielilor și protejarea investițiilor care cresc productivitatea. Trebuie să continuăm să reducem deficitul fără să creăm blocaje și fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a țării.
"Trebuie să ne putem proteja populația și economia de șocuri"
Totodată, trebuie să ne putem proteja populația și economia de șocuri. Doar un stat cu finanțe sănătoase poate susține durabil dezvoltarea, dar și salariile, serviciile publice sau categoriile vulnerabile. Dar sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat, nu construit pe promisiuni care produc dezechilibre și ajung, în final, să îi afecteze tocmai pe cei pe care dorim să îi protejăm.
Creșterea investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026 arată cât de importantă este valorificarea fondurilor europene pentru susținerea economiei într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune. Ajustarea bugetară trebuie să reducă dezechilibrele fără să afecteze tocmai investițiile care susțin productivitatea și redresarea economică", mai spune Nazare.
În final, Nazare susține că "Traversăm în continuare o etapă de corecție necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici".
"Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată"
"În acest moment, obiectivele principale rămân evitarea derapajelor și menținerea stabilității financiare. Traversăm în continuare o etapă de corecție necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici.
Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate.
Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată", a mai scris Alexandru Nazare.
Precizăm că audierile miniştrilor propuşi să facă parte din Guvernul Luca Niculescu sunt programate să aibă loc luni şi marţi, iar marţi la ora 14:00 va începe şedinţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului în care se va vota învestirea noului Executiv. Potrivit programului de guvernare, Guvernul Niculescu își propune să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2030, prin limitarea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale și o mai bună colectare a veniturilor. Pentru anul 2027, cheltuielile nete ar urma să crească cu cel mult 4,6%, în timp ce cheltuielile de personal din sectorul public ar trebui să scadă gradual, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.
