Tot mai mulţi tineri se plâng că nu reuşesc să îşi găsească locuri de muncă. Are inteligenţa artificială un rol în această poveste? Cum stau lucrurile pe piaţa muncii?
DC News a contactat-o pe Corina Neagu, mentor şi specialist în resurse umane, pentru a răspunde la aceste întrebări. Potrivit acesteia, dificultăţi în găsirea unui loc de muncă nu au doar tinerii, deşi rata şomajului a crescut simţitor în rândul acestora, ci şi persoanele din categoria de vârstă de peste 40 de ani.
"Fenomenul ăsta nu se întâmplă doar la segmentul tinerilor, unde rata șomajului a crescut foarte mult, ajungând până la 30%. Se întâmplă și la categoria 40+, și la alte categorii.
De ce? Pentru că există o stare de incertitudine. Este și perioada de bugetare în momentul de față. Angajatorii nu știu dacă vor mai face angajări sau dacă vor concedia anul viitor. Își fac strategia pe cât posibil, deși, având în vedere presiunile economice, politice, sociale, războiul și așa mai departe, nimeni nu poate ști cu certitudine cum va fi anul viitor. Și atunci există această stare de latență, de așteptare și de suspiciune: ce se va întâmpla și cum vom putea face față situațiilor care vor veni peste noi. Asta pe de o parte", a declarat Corina Neagu pentru DC News.
Greşeala pe care o fac angajatorii. "Inteligenţa artificială nu poate înlocui toţi angajaţii"
Mulţi angajatori consideră că pot înlocui angajaţii juniori cu inteligenţa artificială. Corina Neagu spune, însă, că aceasta este o mentalitate greşită, care poate afecta mediul antreprenorial pe termen lung.
"În al doilea rând, sunt foarte mulți angajatori care au mentalitatea că inteligența artificială poate înlocui activitățile juniorilor, deoarece sunt activități de rutină, relativ simple, și se gândesc să automatizeze. Dar este o mentalitate profund greșită. În condițiile actuale, dacă nu investim în tineri, nu vom mai avea nivelurile middle și top, nu vom mai avea seniori, specialiști sau oameni cu experiență. Tinerii trebuie să pornească de undeva. Dacă nu investim în acest segment, nu vom mai avea cu cine să lucrăm peste câțiva ani, cu tot cu automatizare. Nu putem și nici nu trebuie să automatizăm totul, pentru că nu totul poate fi automatizat", a mai explicat aceasta.
Lipsa de competenţe, o problemă uriaşă
Tinerii care se plâng de lipsa locurilor de muncă mai au, însă, o problemă majoră, în afara avansului inteligenţei artificiale. Lipsa competenţelor concrete îi împiedică pe aceştia să obţină locuri de muncă stabile.
"În al treilea rând, este vorba despre lipsa de competențe. Tinerii ies de pe băncile școlii fără să știe să facă lucruri concrete, în timp ce angajatorii caută anumite competențe: muncă practică, gândire critică, luarea deciziilor. Din păcate, noi nu avem această cultură practică a uceniciei la locul de muncă, iar programele de internship sunt foarte puține, deoarece angajatorii nu mai au bugete pentru așa ceva.
În mod evident, tinerii nu prea au pârghii. Unde să învețe? Dacă nu fac practică nici la școală și nici la angajatori, nu au unde să capete experiență. Toată lumea cere experiență, dar unde să o formeze? Acesta este al treilea motiv pentru care nu își găsesc de lucru: nu sunt pregătiți.
Nici din punct de vedere emoțional nu sunt pregătiți. Vorbim despre generațiile care au trecut prin pandemie, care sunt distanțate social și emoțional și care lucrează foarte mult cu tot felul de dispozitive — generația digitală. Însă, la capitolul colaborare, muncă în echipă și proiecte comune, nu prea știu cum să procedeze. Cineva trebuie să îi învețe, dar angajatorii nu prea vor să investească, din motivele menționate mai devreme.
Sunt mai multe fenomene suprapuse. În mod evident, și așteptările tinerilor din ziua de azi sunt destul de mari, pentru că își doresc o viață independentă, comparativ cu generațiile anterioare, unde țineam de job și începeam să muncim de mici.
Din păcate, școala nu pregătește aceste competențe nici la nivel emoțional, nici la nivel practic. Pură teorie nu ne mai ajută în ziua de astăzi", a mai precizat specialistul.
Greşesc tinerii pentru că se bazează pe AI în formare?
Specialişti din învăţământ atrag de ceva timp atenţia că tinerii se folosesc de inteligenţa artificială în procesul de formare, dar nu neapărat într-un mod pozitiv. De la teme scrise cu inteligenţa artificială, la proiecte întregi, fără a fi trecute prin filtrul gândirii.
"Utilizarea AI este necesară, dar nu suficientă. Inteligența artificială trebuie să se așeze pe ceva, trebuie să aibă o bază. Cum construim o casă? Trebuie să turnăm o fundație.
Fundația aceasta este formată din gândire critică, gândire analitică, luarea deciziilor, o bună comunicare, cunoștințe și un nivel de cultură generală destul de ridicat, astfel încât să putem discerne și filtra ceea ce ne oferă inteligența artificială. După cum știm, AI greșește de foarte multe ori, alucinează — lucru pe care îl menționează și platformele, indiferent de LLM-ul folosit.
Este esențial să știm să filtrăm informațiile. Ecuația este: om — inteligență artificială — om. Omul este cel care trebuie să prelucreze informația, să o filtreze și să o dea mai departe într-o formă digerabilă, nu doar să dea copy-paste. Inteligența artificială trebuie să vină pe un fundament.
Din păcate, dacă stăm doar online, în mediul digital care ne distanțează și ne însingurează, ajungem la fenomene în rândul tinerilor pe care nu le aveam acum 20 sau 30 de ani: depresie, anxietate, risc de sinucidere. Tehnologia este clar unul dintre factori. Tinerii nu au toți această capacitate de gestionare. Există și tineri învățați de mici cum să folosească mediul virtual, dar nu toți.
Tendințele actuale sunt de a ne lua modele de pe Instagram sau TikTok și de a delega gândirea și discernământul către inteligența artificială. Aceasta este o mare greșeală, deoarece, din punct de vedere cognitiv, vom regresa foarte mult", a mai precizat Corina Neagu.
Sfaturi pentru angajaţii ameninţaţi că vor fi înlocuiţi de AI
În încheiere, am rugat-o pe Corina Neagu să le dea un sfat celor care au locurile de muncă ameninţate de dezvoltarea inteligenţei artificiale.
"Învățarea continuă. Învățare continuă, reconversie profesională, deprinderea de noi competențe. Să își ia CV-ul și să analizeze ce anume din ceea ce știu să facă poate fi preluat de AI, astfel încât să se pună pe învățat și să dobândească abilități noi.
Stagnarea înseamnă finalul. Nu vom mai fi relevanți pe piața muncii în momentul în care nu mai deschidem o carte și nu mai dezvoltăm competențele necesare în lumea de azi, o lume plină de presiuni.
În primul rând, trebuie să avem grijă de sănătatea noastră mentală și emoțională. Echilibrul este extrem de important. Pe urmă vin celelalte abilități: competențele digitale, de comunicare, empatia, zona de leadership, gândirea critică și cea analitică. Acestea nu vor fi înlocuite de AI și trebuie dezvoltate.
Vestea bună este că ele se pot educa. Vestea mai puțin bună este că procentul populației adulte care își dorește să învețe este din ce în ce mai scăzut. Din punct de vedere cognitiv, acesta este un pericol: când nu mai ai oameni dispuși să învețe, flexibili și adaptabili, pierzi foarte mult din toate punctele de vedere, social, economic, politic. Consecințele le vedem deja. Știm aceste lucruri, dar nu vorbim despre ele și nici nu prea facem nimic în acest sens", a completat aceasta.
