Banca Națională a României a anunțat un nou salt pentru moneda unică europeană, cursul de referință urcând la 5,3393 lei pentru un euro.
Conform datelor comunicate de BNR, cursul de referință a urcat la 5,3393 lei pentru un euro, în creștere față de nivelul de 5,3370 lei stabilit marți.
1 Euro EUR 5,3393
1 Dolar american USD 4,7706
1 Dolar australian AUD 3,3445
1 Dolar canadian CAD 3,3564
1 Franc elveţian CHF 5,7239
1 Coroană cehă CZK 0,2192
1 Coroană daneză DKK 0,7143
1 Liră egipteană EGP 0,0899
1 Liră sterlină GBP 6,3273
100 Forinţi maghiari HUF 1,4684
100 Yeni japonezi JPY 3,0109
1 Leu moldovenesc MDL 0,2656
1 Coroană norvegiană NOK 0,5026
1 Zlot polonez PLN 1,2219
1 Rublă rusească RUB 0,0568
1 Coroană suedeză SEK 0,4787
1 Liră turcească TRY 0,0966
1 Rand sud-african ZAR 0,2893
1 Real brazilian BRL 0,9490
1 Renminbi chinezesc CNY 0,7128
1 Rupie indiană INR 0,0502
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3571
1 Peso mexican MXN 0,2597
1 Dolar neo-zeelandez NZD 2,6804
1 Dinar sârbesc RSD 0,0455
1 Hryvna ucraineană UAH 0,1060
1 Dirham Emiratele Arabe AED 1,2989
1 Baht thailandez THB 0,1421
1 Dolar din Hong Kong HKD 0,6079
1 Shekel israelian ILS 1,5535
100 Rupii indoneziene IDR 0,0266
1 Peso filipinez PHP 0,0759
100 Coroane islandeze ISK 3,9260
1 Ringgi malaysian MYR 1,1686
1 Dolar singaporez SGD 3,7219
1 Gram de aur XAU 635,4807
1 DST XDR 6,4562
Semnalul de alarmă tras încă de la începutul lunii
Furtuna pe curs s-a instalat încă de la 1 octombrie, când euro a depășit pragul de 5,34 lei pe piața interbancară. În acea zi, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, recunoștea dificultatea momentului: „Este un moment de incertitudine, un moment complicat”.
Recordul absolut a fost atins marți, 6 octombrie. Imediat după saltul istoric la 5,3527 lei de pe 6 octombrie, economistul Adrian Negrescu a explicat în exclusivitate pentru cititorii DC News mecanismele din spatele devalorizării leului. Expertul arăta că moneda națională a devenit oglinda fidelă a problemelor interne și a retragerii investitorilor străini:
„Cursul monedei naționale a început să reprezinte cel mai fidel indicator al dinamicii economiei și a percepției investitorilor în privința predictibilității fiscale și bugetare de la noi din țară. Deprecierea monedei naționale - acest al doilea val - are legătură cu mișcările din piețele internaționale, în primul rând, cu creșterea dobânzilor de pe piața americană, fapt care a dus la retragerea unei bune părți din investitorii instituționali din piețele emergente către piața americană, acolo unde beneficiază de condiții investiționale mai bune, de o dobândă mai mare și de o siguranță mult mai mare decât țările emergente, așa cum e și România. Este rezultatul unei incapacități a statului român de a oferi predictibilitate economică investitorilor, cei care cumpără titluri de stat românești, care investesc, practic, echivalentul a 1 miliard de euro pe săptămână în a susține plata pensiilor, a salariilor și a celorlalte cheltuieli ale statului român”, spune Negrescu.
Inflația uriașă și piața valutară redusă amplifică șocul
În analiza sa pentru DC News, Adrian Negrescu sublinia că România este vulnerabilă pe plan intern din cauza prețurilor scăpate de sub control: „Deprecierea monedei naționale reflectă, pe de altă parte, inflația din țara noastră, care este cea mai ridicată din Europa, este dublă față de media europeană, iar investitorii văd în cifrele și perspectivele următoarelor luni o creștere a inflației, din nou, în România, undeva spre 7-8%, chiar 9%”.
Totodată, analistul preciza că „este de așteptat ca mulți să iasă din piață și să-și găsească orizonturi investiționale mult mai favorabile”.
Un alt element critic evidențiat de economist ține de structura fragilă a pieței noastre valutare.
„Pe de altă parte, să nu uităm un lucru esențial: piața valutară românească e una destul de mică, cu o adâncime foarte, foarte redusă, în care orice ieșire a unui fond de investiții cu câteva sute de milioane, poate chiar un miliard de euro, se vede instant în situația cursului de schimb. Atât timp cât vom avea o piață valutară mică, vom vedea astfel de fluctuații în viitor.
Cert este că tendința de depreciere a monedei naționale va continua în lunile următoare, indiferent dacă vom avea un premier la Palatul Victoria. Este o tendință regională, care ține de lipsa de predictibilitate decizională de la București, dar și un interes al autorităților române în a menține inflația la un nivel ridicat. Să nu uităm că inflația reprezintă o taxă ascunsă pe care românii o plătesc prin toate produsele și serviciile care sunt mai scumpe și aduc mai mulți bani la buget”, spunea Adrian Negrescu.
Scenariul de 5,5 lei pentru un euro
Cea mai gravă avertizare lansată de economist la recordul din 6 octombrie viza traseul viitor al leului, iar creșterea de astăzi arată că această traiectorie rămâne activă.
„La cum arată situația și la șansele de reușită ale Guvernului Niculescu, mi-e teamă că cursul euro se va duce ușor, pas cu pas, spre 5,5 lei, un scenariu care poate să devină realitate în următoarele luni sau chiar mai repede, în funcție de percepția investitorilor și de evoluția capitalului la nivel internațional”, preciza Adrian Negrescu.
