Preşedintele Nicuşor Dan participă vineri, 16 octombrie, la Reuniunea Consiliului European. Pe masa discuţiilor se află bugetul UE pentru următorii 7 ani, însă negocierile nu sunt lipsite de probleme.
Nicuşor Dan a avut joi, alături de premierul italian Giorgia Meloni, o şedinţă a grupului "Prietenii Coeziunii", la finalul căreia a anunţat cele patru priorităţi ale ţărilor care fac parte din acest grup:
1.Suficiente resurse pentru a putea răspunde la priorităţile noastre comune.
2. Menţinerea coeziunii şi a politicilor pe agricultură, atât în ceea ce priveşte regulile de finanţare, cât şi a celor de implementare.
3. Contribuţii corecte aduse de către statele membre.
4. Fără reduceri.
Ce trebuie să negocieze România la Bruxelles
Cu ce trebuie, însă, să se întoarcă Nicuşor Dan de la Bruxelles pentru a putea considera că România a negociat bine, dar şi ce trebuie schimbat în ceea ce priveşte modalitatea de alcătuire a bugetului UE? Am discutat despre aceste lucruri cu Andrei Caramitru, analist economic. Acesta a explicat de ce câteva ţări din Uniunea Europeană cer reducerea bugetului, dar şi cum ar putea fi afectată România de aceste lucruri.
În plus, spune Andrei Caramitru, bugetul UE este şi aşa destul de mic, iar ţinta reală spre care ţările europene ar trebui să tindă ar fi de 5 ori mai mare, dar cu anumite condiţii.
"Nu cred că poate să negocieze doar România, e o negociere între toate ţările. Şi e o falie, din punctul meu de vedere periculoasă, creată. Pentru că avem ţările aşa zis frugale, Germania, Austria, Olanda, şi altele, care înclină foarte dur spre scăderea bugetului european pe următorii 7 ani, vor un minus foarte serios.
Celelalte ţări, printre care suntem noi, Italia, şi ceilalţi, vreo 17, au venit cu opinia că bugetul trebuie să crească. Iar la această idee a aderat şi Parlamentul European. Deci e un conflict în care trebuie să fim vocali. Şi asta facem bine, din punctul meu de vedere.
Problema fundamentală este următoarea. Bugetul UE e 1,1% din PIB-ul Europei. Nemţii şi ceilalţi vor să scadă, probabil sub 1%. Bugetul federal al SUA sau al Elveţiei, ţări gestionate local în care există ceva la centru e undeva la 15-17% din PIB. Deci tu, cu 1% din care jumătate oricum se duc pe subvenţii agricole şi mai păstrezi 0,5% pentru dezvoltare nu poţi face nimic. E prea puţin pentru ce are nevoie să facă Europa, când vorbim de armată, competitivitate, AI, lucruri de genul ăsta. E o luptă pe direcţia Europei. Şi e foarte importantă. Pentru că în competiţia asta globală în care suntem, şi nu cred că trebuie să ne ascundem, cu China şi cu SUA, în situaţia în care suntem, o ţară chiar de dimensiunea Franţei sau a Germaniei nu are cum să aibă aceeaşi forţă financiară, de inovaţie, etc.
Deci, pe temele mari, adică investiţii mari în tehnologie, inovaţie, pieţe financiare, inclusiv armata, trebuie să fie totul mai centralizat şi cu investiţii centrale coordonate. Că altfel, e fiecare pe bucăţica lui şi nu poate face nimic la nivelul la care are nevoie", a declarat Andrei Caramitru în exclusivitate pentru DC News.
Modelul Elveţiei, extins la nivel european?
Andrei Caramitru a dat exemplul Elveţiei, unde un procent din taxele adunate la nivelul cantoanelor merge spre administraţia centrală a ţării. Acest lucru s-ar putea întâmpla şi la nivelul Uniunii Europene, spune el, iar ulterior sumele să fie reinvestite în proiecte comune.
"Eu zic că poziţia noastră să crească bugetul UE e bună, dar la nivel fundamental. Problema e ce se întâmplă cu Europa. Şi aici mai e o treabă. Dacă spui că pentru a fi bine ne trebuie 5% din PIB la nivel de UE, nu poţi spune că nu contribui cu bani, ci să îi dea tot Germania sau ţările mari. Ăia vor spune că NU, evident. Deci trebuie, cumva, găsit un echilibru, în care poţi spune că unele lucruri trebuie făcute de Europa. Spre exemplu, graniţele europene. Cum poţi pune toată presiunea pe cei care au graniţe, cum suntem noi, grecii, Polonia, Italia, iar ceilalţi nu contribuie cu nimic? Nu e normal. Anumite lucruri trebuie să fie comune. Dar anumite lucruri trebuie să le dai şi tu. Spre exemplu, să fim de acord să existe o taxă care se duce direct către UE. Aşa se întâmplă în Elveţia. X% din dividende, din TVA, se duc către bugetul central. Că altfel, UE nu are cum să aibă buget mai mare, decât dacă cere bani mai mulţi de la Germania, iar ăia nu vor să mai dea.
Cred că acum doar s-au scos pistoalele pe masă din diverse părţi ale Europei cu opinii diferite. Nemţii spun că nu mai vor să dea, ceilalţi vor mai mult. Dar concluzia trebuie să fie una cu care toată lumea să fie de acord. Asta nu înseamnă că tu îţi scazi suveranitatea. Pentru că o anumită parte din deciziile pe armată sunt luate, spre exemplu, de NATO. Pentru graniţe, există FRONTEX. Deci nu se schimbă mare lucru. Dar lucrurile trebuie făcute cu mai mult cap. Acum e un fel de struţo-cămilă.
Deci probabil va fi o bătălie în următorii ani pe cum va arăta Europa. Sau se sparge în bucăţi şi ne ia naiba pe toţi, sau va fi mai federală, dar cu acceptul ţărilor şi al populaţiei. Pentru că nu poţi face lucruri pe care nu le vrea lumea", a mai explicat Caramitru.
Scăderea bugetului UE, pericol major pentru România
Cu PNRR finalizat la 30 august 2026, România este în pericol dacă se decide scăderea bugetului Uniunii Europene pentru următorii 7 ani. Conform lui Andrei Caramitru, o creştere economică ar putea fi aproape imposibil de realizat în România.
"Pentru noi, că nu suntem cei mai deştepţi de pe planetă şi nu venim noi cu marile idei pentru politica internaţional, tactic, important este să nu scadă fondurile europene. Nouă oricum ne scad fondurile europene de la anul, pentru că nu mai avem PNRR, deci oricum avem o gaură pe care nu ştiu cum o va acoperi Guvernul care va veni. Deja e o problemă. Dacă, în plus, scad major fondurile europene pe următorii 7 ani, deja e grav. Pentru că înseamnă că nu vom mai avea o creştere economică pe următorii mulţi ani.
Şi mai e un loc unde nemţii greşesc, din punctul meu de vedere, foarte tare. Ei refuză, de exemplu, ca UE să atragă obligaţiuni. Deci să se poată finanţa direct la centru. Asta ar rezolva mare parte din problemă. Şi SUA a făcut aşa. Pentru că înainte era fiecare de capul lui şi s-au finanţat când a fost suficientă datorie la centru încât a trebuit şi finanţată de undeva. Şi aşa au făcut mecanismele. Doar că nemţii nu vor să fie datorii comune luate de Bruxelles. E foarte complicată treaba.
Pe următorii ani se discută existenţa fondurilor europene pe un sistem de tip PNRR. Adică să primeşti, dar condiţionat. Pentru inovaţie, pentru nişte programe care au sens. Asta enervează foarte mult la noi, evident. Noi nu suntem foarte flexibili pe zonele astea. Dar cred că ar trebui să spunem ok, dar condiţiile să fie puţin mai deştepte. Adică să nu fim condiţionaţi să importăm tot din banii ăia. Pentru că nu e în avantajul nostru. Pentru educaţie, inovaţie, start-up-uri locale, poţi spune că e ok, să primeşti banii şi să faci nişte lucruri pentru a avea succes", a mai spus Andrei Caramitru.
Mecanismul prin care România atrage fonduri europene, greşit. Exemplul negativ din PNRR
L-am întrebat pe Andrei Caramitru dacă problema României este că primeşte prea puţini bani europeni, raportat la nevoi, sau dacă nu ştim să îi folosim pe cei care ne sunt puşi la dispoziţie. Acesta a mers, mai degrabă, pe a doua variantă, şi a spus că mecanismul prin care România atrage fonduri europene este greşit. Andrei Caramitru a spus şi ce nu a funcţionat în PNRR, dar şi care este motivul pentru care investiţiile din program nu s-au văzut în creşterea economică.
"E clar că nu ştim să folosim banii. Sunt mai multe probleme. Nu prea ştim nici să îi atragem. Şi mai cred că şi mecanismul în sine nu e ideal. Pe PNRR au intrat o groază bani, dar nu s-au văzut în creştere economică. E o problemă, trebuie să analizăm de ce s-a întâmplat asta. Apoi, sunt prea multe proiecte mici. În PNRR erau mii şi mii de proiecte, în fiecare sat. Ori tu, ca să ai proiecte care fac o diferenţă reală, economic vorbind, ar trebui să fie mai puţine, dar mai mari. Spre exemplu, dacă o parte din banii ăştia se duceau pe câteva proiecte mari de tot cu Romgaz, Hidroelectrica, ca să fim mai competitivi pe domeniul energetic, era mai bine decât să faci borduri în 1000 de locuri. Sau să faci data centere mari, de inteligenţă artificială.
Partea cu autostrăzile e super clar că are un impact pozitiv. E ceva ce contribuie la nivel structural pe competitivitate. Deci, ar trebui să avem proiecte mai mari.
În concluzie, acel 0,5% din PIB-ul care ar rămâne în buget e nimic. Să ne gândim la PIB-ul României ce înseamnă 0,5%. Nu înseamnă nimic. Ar trebui să tindem, ca direcţie, spre 5%, dar nu să ceri Germaniei să dea toţi banii şi noi să îi primim. Nici asta nu ai cum să faci. Ăia nu vor", a completat Andrei Caramitru.
