Germania și aliații săi au respins planul Irlandei de a reduce bugetul pe următorii șapte ani al Uniunii Europene, susținând că reducerile propuse nu sunt suficiente. Această dispută afectează și statele din Estul Europei, respectiv România.
Sâmbătă, președinția irlandeză a Consiliului UE, care coordonează negocierile, a propus reducerea cu aproximativ 8% a bugetului total al Uniunii pentru perioada 2028–2034, în încercarea de a liniști tabăra condusă de Germania, care solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro, scrie Politico.
Dar speranțele Dublinului de a facilita ajungerea la un acord au fost imediat spulberate de cancelarul german Friedrich Merz, unul dintre actorii - cheie ai negocierilor, ținând cont că țara sa contribuie cu aproximativ un sfert la bugetul comun al Uniunii.
„Suntem încă foarte departe de un acord. Valoarea prevăzută în noua propunere nu constituie o bază pentru un acord. Bugetul UE trebuie să fie accesibil pentru cei care suportă cea mai mare parte a finanțării”, a scris Merz într-o declarație publicată sâmbătă.
Care este grupul celor șase țări „frugale
Germania conduce un grup de șase țări „frugale”: Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria, care contribuie cu 40% la bugetul comun al Uniunii.
Majoritatea statelor frugale au criticat reducerile de 159 de miliarde de euro propuse de Irlanda, calculate la prețurile actuale, din propunerea Comisiei Europene, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, considerându-le insuficiente.
Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a descris documentul de negociere, cunoscut ca „negobox”, într-o postare pe X, ca fiind o „creștere complet nesustenabilă din punct de vedere financiar”, deoarece valoarea totală a bugetului ar rămâne peste nivelul bugetului actual.
Ministrul austriac pentru afaceri europene, Claudia Bauer, a exprimat o critică similară, afirmând că noul buget rămâne „la mare distanță de un «da» din partea Austriei”.
Punctul culminant al tensiunilor cu documentul de negociere „negobox”
ensiunile vor atinge punctul culminant în cadrul summitului liderilor UE de joia și vinerea viitoare, când aceștia vor discuta documentul de negociere „negobox”.
Guvernele statelor membre ale UE se grăbesc să ajungă la un acord privind bugetul între ele până la sfârșitul acestui an, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia, programate în 2027, să riște să blocheze negocierile.
Însă ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen, a avertizat sâmbătă că „în ritmul acesta, nu vom ajunge la niciun acord până la sfârșitul anului”.
Ministrul de stat irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne, care conduce negocierile, a respins criticile și a descris propunerea drept un compromis echilibrat.
„Documentul-cadru de negociere are rolul de a reduce diferențele numeroase dintre statele membre”, le-a declarat Byrne reporterilor sâmbătă.
Uniune divizată
UE este divizată între țările frugale, care susțin reduceri bugetare în toate domeniile, și o tabără rivală, formată din state din sudul și estul Europei, reunite în grupul „Prietenii Coeziunii”, care se opune reducerii subvențiilor pentru fermieri și a alocărilor regionale, cunoscute sub denumirea de politică de coeziune.
Aceste domenii reprezintă aproape jumătate din bugetul total și sunt sensibile din punct de vedere politic, din cauza presiunilor exercitate de grupurile de lobby ale fermierilor și de regiunile beneficiare.
„Prietenii Coeziunii”
Într-o concesie făcută celor 17 state membre din grupul „Prietenii Coeziunii”, Irlanda a lăsat neatinse bugetele pentru agricultură și dezvoltare regională și s-a concentrat asupra reducerilor în alte domenii prioritare, precum competitivitatea, apărarea și ajutorul pentru dezvoltare.
„A existat un sprijin puternic pentru menținerea alocărilor de la capitolul unu [agricultură și coeziune] din partea aproape tuturor statelor membre, inclusiv a unora dintre țările considerate contributori neți la buget”, le-a declarat Byrne reporterilor.
Pozițiile de negociere ale „Prietenilor Coeziunii”mai blânde față de țările frugale
Reacțiile statelor din grupul „Prietenii Coeziunii” la documentul de negociere „negobox” au fost mai conciliante decât cele ale omologilor lor din tabăra țărilor frugale.
„Este un punct de plecare excelent faptul că am reușit să recuperăm fondurile pentru PAC [Politica Agricolă Comună], dar încă nu suntem mulțumiți”, a declarat ministrul italian al Agriculturii, Francesco Lollobrigida.
Ministrul polonez pentru afaceri europene, Ignacy Niemczycki, a salutat faptul că țara sa „continuă să primească cea mai mare alocare bugetară”, dar a remarcat că „modificarea dimensiunii totale a bugetului nu corespunde ambițiilor UE”.
Și țările frugale sunt dezamăgite de faptul că reducerile vizează în mod disproporționat politici inovatoare, precum apărarea și competitivitatea, pe care acestea le susțin.
„Se taie din viitor pentru a proteja trecutul”, a declarat un diplomat al UE din tabăra țărilor frugale.
Cum ar putea fi afectată România
Pentru România, disputa privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028 – 2034 este importantă deoarece fondurile de coeziune reprezintă una dintre principalele surse de finanțare europeană pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile țării și cele mai dezvoltate regiuni ale UE.
Miza nu este doar cât de mare va fi bugetul european, ci și ce bani vor rămâne pentru România, în ce condiții vor putea fi accesați și ce tipuri de investiții vor mai putea fi finanțate.
Potrivit relatărilor Reuters din 10 octombrie 2026, propunerea irlandeză reduce cu aproximativ 8% bugetul prezentat inițial de Comisia Europeană. Important este că nu propune eliminarea finanțării pentru coeziune, dar nici nu păstrează integral nivelul inițial propus pentru toate cheltuielile regionale și agricole.
Comisia Europeană propusese inițial aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru bugetul UE 2028 - 2034, dintre care aproximativ 865 de miliarde ar urma să fie alocate planurilor naționale și regionale de parteneriat, în care sunt reunite mai multe domenii de finanțare.
Chiar dacă propunerea Irlandei nu elimină finanțarea regională, presiunile Germaniei și ale celorlalte state care vor reduceri mai mari fac esențială apărarea intereselor regiunilor mai puțin dezvoltate.
Ce vrea România de la bugetul UE
Acum 5 zile, președintele Nicușor Dan a anunțat că a discutat cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, despre teme importante aflate pe agenda reuniunii Consiliului din 15 - 16 octombrie.
Nicușor Dan a explicat că România își dorește un buget ambițios, care să susțină competitivitatea și apărarea, dar și menținerea politicilor de coeziune ca prioritate.
Statele membre ale UE se grăbesc să ajungă la un acord bugetar până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile din Franța, Polonia și Italia să riște să perturbe negocierile.
