Suedezii vor merge duminică la urne, într-un scrutin care ar putea marca un moment de cotitură pentru națiunea nordică a Europei și cel mai nou membru al NATO. Alegerile vin în contextul în care partidele populiste și naționaliste au câștigat teren în ultimii ani, pe fondul reacției crescânde a alegătorilor față de imigrație, iar Suedia nu a făcut excepție.
Alegerile pun coalițiade centru-dreapta a prim-ministrului Ulf Kristersson împotriva unui bloc de centru-stânga condus de social-democrații fostului premier Magdalena Andersson. În contextul scrutinului planează însă și perspectiva ca democrații suedezi, de dreapta, să intre la guvernare pentru prima dată, scrie CBC News.
Partidul, care își are rădăcinile în extremele de dreapta ale Suediei, și-a petrecut ultimele două decenii îndreptându-se constant spre centrul puterii politice. A intrat pentru prima dată în parlament în 2010. Până în 2022, a devenit al doilea partid ca mărime din țară și a fost de acord să sprijine guvernul minoritar al lui Kristersson din afara cabinetului.
Aranjamentul a oferit partidului o influență substanțială asupra imigrației, criminalității și altor politici, fără responsabilitate formală pentru departamentele guvernamentale. Dar acum, Kristersson vrea să guverneze ca un guvern majoritar și a mers cu un pas mai departe, spunând că Democrații Suedezi vor primi posturi ministeriale dacă dreapta câștigă alegerile.
Sondajele sunt în prezent pe muchie de cuțit. O cercetare Indiktor Opinion realizată între 2 și 10 septembrie plasează coaliția de centru-stânga la 50,8%, față de 47,6% pentru coaliția de dreapta.
Democrații Suedezi, aproape să rupă cordonul sanitar
Ani de zile, partidele consacrate din Suedia au menținut ceea ce a echivalat cu un cordon sanitar în jurul Democraților Suedezi din cauza rădăcinilor extremiste ale partidului. În 2018, Kristersson l-a asigurat pe supraviețuitorul Holocaustului, Hédi Fried, că nu va coopera cu partidul, potrivit Reuters.
Dar sub conducerea lui Jimmie Åkesson, care conduce partidul din 2005, Democrații Suedezi au căutat să expulzeze extremiștii, să le modereze imaginea și să se prezinte ca un partid de dreapta principal, cu politici care includ deportarea persoanelor aflate ilegal în țară, înăsprirea legilor privind cetățenia, impunerea unei asimilări stricte a noilor veniți și restricționarea securității sociale la cetățeni.
O parte din succesul partidului a provenit din combinarea pozițiilor asociate în mod tradițional cu dreapta politică cu politici care vizează alegătorii din clasa muncitoare.
„Au îmbinat pozițiile tipice de dreapta cu pozițiile tipice laburiștilor sau social-democrate - securitatea socială și beneficiile și alte lucruri de genul acesta. Asta are sens în rândul oamenilor obișnuiți”, a spus Önnerfors.
Democrații Suedezi au contribuit la transformarea unor politici mai dure de imigrație și criminalitate în centrul politicii suedeze. Totuși, durabilitatea lor este înrădăcinată și în schimbările profunde din societatea suedeză și din percepțiile alegătorilor.
Curentul naționalist câștigă tot mai mult teren. AfD a obținut o victorie zdrobitoare în Saxonia-Anhalt
În ultimii ani, partidele naționaliste au câștigat tot mai mult de teren în Europa, în special din cauza problemelor legate de migrație. Din Marea Britanie și Germania și până în Italia, Polonia și România, formațiunile politice naționaliste sau conservatoare sunt primele în preferințele alegătorilor și câștigă alegerile cu procente semnificative.
Cel mai recent exemplu e al Alternativei pentru Germania (AfD), care duminica trecută a obținut o victorie zdrobitoare în Saxonia-Anhalt. Peste 42% dintre cetățenii landului au pus ștampila pe această formațiune politică.
AfD „a scris istorie” prin această victorie răsunătoare, a declarat liderul său regional Ulrich Siegmund, într-o declaraţie pentru postul public de televiziune ARD după anunţarea rezultatelor sondajelor exit-poll, potrivit Agerpres.
Dar în multe țări din Europa, aceste partide sunt ținute în afara deciziei politice, pe măsură ce partidele mainstream formează coaliții multicolore pentru a avea majoritate în Parlamente și a putea guverna. Inclusiv în România, partidul AUR, care s-a clasat pe locul 2 la ultimele alegeri parlamentare, în 2024, a fost și este menținut în afara guvernării.