Excelența Sa Roberto Musneci, ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, și Excelența Sa, Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA la București, au fost întrebați, la DC News, de Bogdan Chirieac cum văd această mișcare.
Presa din România, ca de altfel și presa europeană, este în acest moment împărțită în ceea ce privește Consiliul pentru Pace care se va desfășura joi, la Washington.
„Înțeleg că au existat numeroase discuții între doamna premier Giorgia Meloni și președintele Nicușor Dan săptămâna trecută. Duminică, președintele Dan a anunțat că va participa, în calitate de observator, la Board of Peace, Consiliul pentru Pace de la Washington. Cum vedeți această situație legată de Consiliul pentru Pace de la Washington?”, a întrebat analistul politic.
Excelența Sa Roberto Musneci: Mă bucur de participarea Italiei și a României și vom vedea cum se va dezvolta această structură
„Personal, cred că această structură este încă în mișcare. Se va așeza în lunile următoare și vom vedea în ce direcție evoluează. Consider că este foarte bine că prim-ministrul Italiei va fi acolo și mă bucur că va participa și președintele Nicușor Dan, în calitate de observator. Este o poziție echilibrată, care îți permite să păstrezi o abordare mai critică dacă este cazul.
Este o noutate într-un sistem care, în regiunea respectivă, s-a îngreunat. Poate că este nevoie de idei noi pentru a debloca un echilibru îngreunat de decenii. De aceea, mă bucur de participarea Italiei și a României și vom vedea cum se va dezvolta această structură”, a zis Excelența Sa Roberto Musneci.
„Credeți că marile puteri europene care au decis să nu participe ar putea fi nemulțumite de prezența României?”, l-a întrebat Bogdan Chirieac pe Adrian Zuckerman la DC News.
„Eu nu cred că trebuie să ne ghidăm după cine se supără și cine nu. Cred că trebuie să facem ceea ce este corect. Iar întrebarea este: ce încearcă să facă acest Board of Peace? Care sunt regulile? Cum a fost format? De ce a fost format? Cine ia deciziile? Care este obiectivul final? Eu nu înțeleg încă pe deplin aceste lucruri și am multe întrebări. Ce își propune concret acest Board? Unde vrea să ajungă? De ce este necesară o astfel de structură? Am auzit explicații potrivit cărora președintele Trump este nemulțumit de modul în care funcționează ONU și consideră că organizația este afectată de disfuncționalități. Există argumente în acest sens: Idei bune care, în timp, au fost afectate de corupție sau de situații controversate. Poate că este nevoie de o alternativă la ONU. Este acest Board of Peace acea alternativă? Nu știu încă. Nu înțeleg exact ce vor să facă. Inițial s-a spus că obiectivul este Orientul Mijlociu, Gaza. Apoi au apărut declarații potrivit cărora inițiativa ar putea viza și Ucraina sau alte teme globale. Nu este foarte clar.
Nu înțeleg nici ce înseamnă statutul de „membru permanent” al acestei structuri și informația potrivit căreia ar exista o contribuție de un miliard de dolari pentru a obține acest statut. Înțeleg că președintele Trump ar fi președintele permanent al Consiliului de Conducere al acestui Board. Atunci se pune întrebarea: Pentru ce plătesc acei membri permanenți un miliard de dolari? Italia și România participă ca observatori, pentru a vedea despre ce este vorba. A observa, a înțelege mecanismul, nu este un lucru rău.
Însă apare o altă întrebare: Ce se întâmplă dacă, în cadrul acestei structuri, se ia o decizie cu care tu nu ești de acord? Dar lucrul pe care eu îl consider pozitiv este următorul: nu știu exact care au fost discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și președintele Trump, însă dacă există posibilitatea unei întâlniri pentru a discuta viitorul relațiilor militare, economice și sociale dintre România și Statele Unite, atunci acesta este un lucru foarte bun. Dacă astfel de discuții vor avea loc la Washington, eu cred că este un câștig pentru România. Însă, pentru ca președintele Nicușor Dan să poată avea aceste discuții în mod eficient, trebuie să meargă acolo cu o listă clară cu ce vrea: ce își dorește România, care sunt prioritățile, unde vrea să ajungă și ce propune concret în relația bilaterală. Fără o agendă bine definită, fără o strategie clară, riști să participi la discuții fără să obții rezultate concrete”, a zis și Adrian Zuckerman la DC News.
Detalii, aici: