Greva din sistemul de sănătate continuă şi miercuri, 29 iulie 2026, în peste 500 de spitale din țară, după ce marți nu s-a ajuns la nicio soluție. După discuții de ieri purtate la Ministerul Sănătății, dar și declarațiile făcute apoi de premierul Ilie Bolojan care a susținut că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, sindicaliștii sunt hotărâți să nu renunțe la proteste până când revendicările lor nu sunt îndeplinite. Mai mult, liderul Sanitas a evocat posibilitatea unui miting de protest împreună cu alte organizații sindicale.
Greva generală din Sănătate a început marți, 28 iulie, după ce discuțiile de luni, de la Palatul Cotroceni, nu i-au convins pe reprezentanții Sanitas să renunțe la protest. Situația nu s-a deblocat nici ieri, iar după discuţiile de la Ministerul Sănătăţii pe tema legii salarizării, sindicaliștii au anunțat că greva din sistemul de sănătate va continua şi miercuri, 29 iulie.
Pe scurt:
Ce servicii medicale sunt asigurate pe timpul grevei din Sănătate
Astfel, și astăzi, peste 500 de spitale din țară vor asigura doar asistența medicală și serviciile esențiale. Prin urmare, în timp pacienții cu urgențe medicale vor fi tratați în continuare, consultațiile, internările, investigațiile și operațiile programate care nu reprezintă urgențe pot fi amânate.
Care sunt nemulțumirile sindicaliștilor
Sindicaliștii din sănătate acuză Guvernul că proiectele pentru Legea salarizării au fost elaborate fără consultări și se declară revoltați de faptul că acestea vor reduce semnificativ veniturile din sistemul sanitar, în ciuda promisiunilor inițiale.
Ce spune Ilie Bolojan despre grevă
Marți, după o ședință extraordinară a guvernului, premierul interimar Ilie Bolojan le-a transmis greviștilor că nemulțumirile lor legate de legea salarizării nu sunt justificate și a afirmat că această grevă se bazează pe minciuni şi dezinformare.
Ce orașe sunt afectate de greva din Sănătate
În țară, greva a fost confirmată în unități din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Maramureș, Mureș, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava și Timiș.
Potrivit datelor, Iașiul are cea mai amplă participare confirmată. Acolo toate cele 13 spitale publice din județ sunt în grevă generală.
UPDATE 2: Imagini din Constanța. 2/3 din personalul de serviciu de la Spitalul Județean participă la greva generală
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, astăzi, 2/3 din personalul de serviciu participă la greva generală. Cristina Rădulescu, președintele SANITAS Constanța, ne-a transmis mai multe fotografii de la protest.
UPDATE 1: Pîslaru anunță încă două săptămâni de negocieri cu sindicatele pe legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul legii salarizării nu poate fi trimis deocamdată în Parlament deoarece nu există un consens în sectoarele Sănătate și Educație și a estimat că discuțiile vor mai dura aproximativ două săptămâni.
„Avem două sectoare, sănătate și educație, unde tensiunile sociale, pe de o parte din cauza acestei campanii majore de dezinformare, iar pe de altă parte din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, fac ca în acest moment să nu existe un consens că proiectul ar putea să treacă în Parlament. (...) Ne propunem să mai stăm două săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele, să putem ajunge la o formă pe care să o susținem”, a declarat Pîslaru pentru Digi 24.
Preşedintele Federaţiei Sanitas: Facem încă un apel la clasa politică, să avem un Guvern cu puteri depline, cu care să putem negocia şi cu care să putem rezolva problemele din sistem
Preşedintele Federaţiei Sanitas, Iulian Pope, a anunţat aseară, după discuţiile de la Ministerul Sănătăţii pe tema legii salarizării, că greva din sistemul de sănătate va continua şi miercuri.
„Puţine concluzii bune, foarte multe lucruri rămân în continuare în analiză. În opinia noastră, în continuare sunt destule ipoteze care duc la pierderi de venituri pentru colegii noştri. Şi destul de mulţi care vor fi pe acele sume tranzitorii. Asta e concluzia discuţiilor de astăzi. A fost doar o parte tehnică, n-a participat domnul ministru al Sănătăţii, ceea ce înseamnă că nu s-au luat decizii. Am înţeles şi cum susţine Ministerul Sănătăţii parte dintre propunerile noastre, pentru că aşa a fost discuţia ieri, dar în momentul acesta nu există nicio garanţie că aceste lucruri vor putea fi rezolvate”, a declarat Pope, ieri, la ieşirea de la Ministerul Sănătăţii.
Întrebat dacă greva din sănătate va continua şi miercuri, el a răspuns: „În principiu, da, din păcate”.
Potrivit acestuia, „cartea” este acum la partidele politice. „Ştim toţi că acest Guvern nu poate lua decizii (...) şi facem încă un apel la clasa politică, să avem un Guvern cu puteri depline, cu care să putem negocia şi cu care să putem rezolva problemele din sistem” a mai transmis Pope.
De altfel, amintim că și Cristina Rădulescu, președintele SANITAS Constanța, a explicat, într-un interviu acordat DC News, de ce greva din Sănătate continuă și de ce angajații din sistemul sanitar nu văd, în acest moment, motive pentru suspendarea protestului.
Imagine din 28 iulie, ziua în care a fost declanșată greva din Sănătate. Sursa foto: Agerpres
Câți bani pierde un medic pentru o zi de grevă
Zilele de grevă nu sunt plătite. Astfel, fiecare medic care participă la greva generală din Sănătate pierde sume cuprinse între aproximativ 248 și 580 de lei brut, în funcție de gradul profesional. Calculul a fost realizat raportând salariul de bază la 23 de zile lucrătoare, câte are luna iulie 2026, fără a include sporurile, gărzile sau alte venituri.
Astfel, un medic rezident în anul I, cu un salariu de bază de 5.700 de lei, ar pierde aproximativ 248 de lei pentru o zi de grevă. Un medic rezident aflat în ultimul an de pregătire, cu un salariu de bază de 7.900 de lei, ar avea o pierdere de circa 343 de lei.
În cazul medicilor specialiști, care au un salariu de bază de 9.900 de lei, reținerea pentru o zi de grevă ar fi de aproximativ 430 de lei. Un medic primar, cu un salariu de bază de 12.500 de lei, ar pierde în jur de 543 de lei, iar un medic primar ATI dintr-un spital încadrat în categoria superioară (+10%), cu un salariu de bază de 13.338 de lei, ar avea o diminuare de aproximativ 580 de lei pentru o zi de protest.
Sumele reprezintă valori brute, calculate exclusiv pe baza salariilor de bază și raportate la cele 23 de zile lucrătoare din luna iulie 2026. Precizăm că pierderea efectivă poate fi mai mare în cazul medicilor care beneficiază de sporuri, indemnizații sau alte drepturi salariale care se diminuează odată cu absența de la serviciu.
Se pierd bani și la serviciile medicale puse pe pauză în timpul grevei. Dacă folosim o medie a prețurilor pentru servicii medicale, rezultatul ne arată că o singură zi de grevă a amânat servicii în valoare de aproximativ 5,2 milioane de lei. O singură zi de grevă generală ar fi amânat, în medie: aproape 3.000 de consultații programate; 180 de intervenții chirurgicale ; între 350 și 450 de internări programate; dar și peste 5.000 de investigații, proceduri și tratamente.
Imagine cu mai mulți medici care participă la greva generală din Sănătate. Sursa foto: Agerpres
Care sunt nemulțumirile sindicaliștilor din Sănătate
Greva generală a fost declanșată marți, în semn de protest faţă de proiectul legii salarizării. Sindicaliștii sunt revoltați de faptul că, în forma actuală, legea salarizării ar duce la diminuarea veniturilor, prin scăderea sporului de week-end de la 100% la 30% și limitarea celui pentru condiții deosebit de periculoase la 20%, iar asta doar pentru o parte din angajați. În plus, își doresc deblocarea posturilor din sistemul medical.
Ilie Bolojan: Dacă s-ar adopta Legea salarizării, niciun salariu în sectorul public nu va scădea
Totuși, premierul Ilie Bolojan îi contrazice și spune că noua Lege a salarizării nu va duce la scăderea veniturilor medicilor. Mai mult, marți, după o ședință extraordinară a guvernului, el le-a transmis greviștilor că nemulțumirile lor legate de legea salarizării nu sunt justificate și a afirmat că această grevă se bazează pe minciuni şi dezinformare.
„Suntem la finalul acestei scurte ședințe de Guvern și fac câteva comentarii legate de subiectele de pe ordinea de zi și de greva din unele spitale de astăzi. Legat de grevă, în primul rând, îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de sănătate. În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legată, în primul rând, de ceea ce s-ar întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată. Și precizez încă o dată că dacă s-ar adopta această lege, niciun salariu în sectorul public, niciun câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările, atât de către miniștrii de resort, cât și de către ministrul muncii.
Dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o bună parte din salarii ar trebui să crească, dar, în mod evident, aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești, în așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și, în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase. Legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată în sectorul de sănătate, va aduce însă și niște provocări, pe care nu trebuie să le ocolim.
Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa cum ar fi normal, pacientul trebuind să fie în centrul sistemului. Astăzi, cea mai mare parte a plății cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocări directe de la Casa Națională de Sănătate și două treimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe și nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienți. Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secțiilor, tipul acestora, la nevoile pacienților. Având asigurată cea mai mare parte din fonduri, nu au acest stimulent, și asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate, și asta înseamnă sume care se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite, într-o manieră care nu este eficientă și nu rezolvă nici problemele pacienților, dar nici condițiile mai bune pentru cei care lucrează în sectorul de sănătate.
Odată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu le acoperă costul acestor servicii, în așa fel încât funcționarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienți și fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale și toate celelalte cheltuieli.
Și spitalele care au adresabilitate, deci care răspund nevoilor cetățenilor din zonele unde funcționează, vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în bună regulă, dar spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să-și regândească oferta, să-și readapteze secțiile, numărul de angajați, specializările pe care le oferă, în așa fel încât să nu avem secții supraaglomerate, cum avem astăzi, în centrele universitare, în reședințele de județ, și să avem secții care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale. Și, practic, așa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu răspund nevoilor populației. Am mai dat un exemplu. Am putea avea un număr dublu de paturi de paliație, dar, în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu au adresabilitate și, deci, nu răspund nevoilor cetățenilor", a declarat marți Ilie Bolojan.
Propunerile formulate de Ministerul Sănătății pentru noua lege a salarizării
Ministerul Sănătății a anunțat, tot ieri, că a formulat mai multe propuneri pentru noua lege a salarizării, după discuțiile cu sindicaliștii. În timp ce legea salarizării propusă de Guvern taie din sporuri, ministrul Sănătății propune altele.
Printre măsurile propuse se regăsesc:
- creșterea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență de la 20% la 30%;
- introducerea unui program-pilot de salarizare pe criterii de performanță pentru personalul medical din unitățile sanitare publice;
- revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase, prin stabilirea unor criterii clare și diferențiate în funcție de specificul activității;
- reconfigurarea coeficienților de salarizare pentru corectarea dezechilibrelor existente și o ierarhizare corectă a funcțiilor;
- stabilirea unei perioade de tranziție pentru aplicarea noilor prevederi salariale.
Totodată, Ministerul Sănătății a inițiat Memorandumul privind deblocarea a peste 7000 de posturi în unitățile sanitare publice, măsură destinată reducerii deficitului de personal și consolidării capacității sistemului medical.
Cu cât ar scădea salariile medicilor dacă legea salarizării ar fi adoptată forma actuală
Potrivit calculelor Sanitas, dacă proiectul noii legi a salarizării ar fi aplicat în forma lui actuală, veniturile medicilor și asistenților medicali s-ar reduce considerabil. Simulările făcute de sindicaliști indică scăderi de până la 36%.
Cele mai mari pierderi ar apărea în cazul angajaților din sistemul medical care în prezent au spor pentru condiții de muncă de 85%. Dacă acesta ar fi redus la 20%, așa cum prevede proiectul noii legi a salarizării, un asistent medical principal cu studii superioare din ATI ar înregistra o scădere a venitului de 17,6%, iar unul cu studii postliceale de aproape 20%, potrivit Sanitas.
Calculelel Sanitas mai arată că scăderi ale veniturilor ar urma să aibă loc și în cazul medicilor. Un medic primar ar pierde aproximativ 25,5% din venit, un medic specialist aproape 25%, iar un angajat încadrat pe funcția de medic ar putea înregistra o diminuare de 36,6%.
Dacă sporul pentru condiții de muncă va fi redus de la 55% la 20%, impactul asupra asistenților medicali este mai redus, fiind estimat între 0,5% și 3,3%, potrivit Sanitas. În schimb, veniturile medicilor ar scădea destul de mult: 6,3% pentru medicii primari, 5,3% pentru medicii specialiști și aproape 25% pentru categoria „medic”.
O altă problemă semnalată de sindicaliști se referă la plata muncii efectuate sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală. Reducerea tarifului suplimentar de la 100% la 10% ar diminua valoarea acestuia cu aproximativ 76-77%, în funcție de categoria profesională a asistenților medicali.
Calculele Sanitas mai arată că inclusiv în cazul asistenților medicali care efectuează 48 de ore de muncă suplimentară în weekend și sărbători legale, veniturile totale ar rămâne sub nivelul actual. Scăderea ar fi de aproape 8% pentru asistenții cu studii superioare și de aproape 10% pentru cei cu studii postliceale.
Au fost făcute simulări și pentru salariile medicilor rezidenți. Reducerea sporului de la 85% la 20% ar genera diminuări salariale cuprinse între 22% și 25,5%, în funcție de anul de rezidențiat. În situația reducerii sporului de la 55% la 20%, pierderile estimate sunt între aproximativ 7% și 11%.
Totuși, greva generală din sănătate nu e chiar generală
O parte dintre membri de sindicat nu au participat marți la protest pentru a nu le fi scăzută ziua din salariu, așa cum prevede legea. La Arad, spre exemplu, doar 100 de sindicalişti pot face grevă într-o zi, din cauza deficitului de personal, iar Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" Craiova nu a intrat, marţi, în grevă, întrucât unitatea se confruntă cu un val epidemic, potrivit managerului spitalului, Adina Turcu.
Nici cadrele medicale din SJU Piatra-Neamţ nu au participat la grevă.
Mai mult, celălalt sindicat important din sistemul de sănătate – Federația „Solidaritatea Sanitară” – nu a aderat la greva generală.