În ultimele zile, rețelele sociale au fost inundate de imagini și videoclipuri în care mai mulți români încearcă să demonstreze că avertismentele privind scăderea debitului Dunării ar fi false. Filmări realizate în zona Cazanelor Dunării, la Porțile de Fier sau chiar pe alte lacuri de acumulare au fost prezentate drept „dovada” că fluviul nu ar avea nicio problemă, iar autoritățile ar dezinforma populația.
Specialiștii spun însă că astfel de concluzii sunt greșite, deoarece imaginile surprind zone care funcționează după reguli hidrotehnice diferite față de cursul natural al Dunării și nu pot fi folosite pentru a evalua debitul fluviului.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru DC News, Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române, explică de ce imaginile devenite virale induc publicul în eroare și ce se întâmplă în realitate pe Dunăre, în contextul unuia dintre cele mai dificile episoade de secetă hidrologică din ultimii ani.
CITEȘTE ȘI: Oază de salvare în plină secetă: Barajul Siriu este plin la 93%, în timp ce Dunărea atinge un minim istoric
De ce imaginile de la Porțile de Fier nu arată nivelul real al Dunării
Una dintre cele mai răspândite afirmații din mediul online susține că nivelul apei de la Porțile de Fier demonstrează că Dunărea nu a scăzut, iar avertismentele autorităților ar fi exagerate. Ana-Maria Agiu explică însă că această comparație este greșită încă de la început, deoarece lacul de acumulare de la Porțile de Fier funcționează diferit față de restul fluviului.
„Informații contradictorii, psihoză socială. Nu are nicio legătură cu ce e la Lacul de acumulare de la Porțile de Fier. Acolo se menține un nivel relativ constant, pentru că vorbim despre o amenajare hidroenergetică, iar acea cantitate de apă produce energie electrică pentru România. Dar ceea ce vreau să accentuăm este faptul că nu se face atenuare, adică nu se rețin debite suplimentar, nici în caz de inundații, nici în caz de secetă. Convenția, pentru că România are o convenție de exploatare a acumulării împreună cu partea sârbă, este aceea că ce intră, iese din acumulare. O diferență foarte mică între PF1 și PF2 este dată de tipul de funcționare a hidrocentralei și ține strict de asigurarea debitelor necesare pentru producerea energiei electrice în hidrocentrală.
Cu alte cuvinte, amenajarea hidroenergetică Porțile de Fier are ca și funcționalitate și regulament de exploatare menținerea cursului natural al Dunării. Respectiv, nu se fac acumulări de debite și nu se pot face evacuări de debite suplimentare din această amenajare hidroenergetică, ca de altfel din niciuna din amenajările hidroenergetice care sunt situate pe Dunăre”, explică Agiu pentru DC News.
Explicația oferită de reprezentanta Apele Române demontează interpretările întâlnite pe rețelele sociale. Mulți români pornesc de la ideea că, dacă lacul de acumulare pare plin, atunci întregul fluviu ar trebui să aibă același nivel. În realitate, lacul de acumulare este exploatat după reguli tehnice stabilite prin convenția româno-sârbă, iar nivelul său este menținut relativ constant pentru funcționarea hidrocentralelor.
Acesta este și motivul pentru care imaginile filmate în zona Porțile de Fier nu pot demonstra dacă debitul Dunării este mare sau mic în alte sectoare ale fluviului.
Cum se propagă dezinformarea pe TikTok privind seceta de pe Dunăre
În ultimele zile au circulat videoclipuri filmate în mai multe locuri, de la Cazanele Dunării până la camere web din Budapesta sau lacuri de acumulare din Moldova. Toate au fost prezentate drept dovada că Dunărea nu ar avea un debit redus.
Problema este că fiecare dintre aceste imagini surprinde o situație locală, influențată de factori diferiți. Un lac de acumulare nu reflectă debitul Dunării. O cameră web care filmează câteva zeci de metri din fluviu nu poate indica situația hidrologică de pe întreg parcursul acestuia. La fel, un sector aflat sub influența unei amenajări hidroenergetice nu poate fi comparat cu zone aflate la sute de kilometri distanță.
Specialiștii atrag atenția că debitul unui fluviu este stabilit prin măsurători hidrologice efectuate în stații specializate și nu prin observații vizuale făcute dintr-un singur loc.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Navigația pe Dunăre, afectată de secetă: Ce se întâmplă cu transportul fluvial
Scăderea debitului Dunării produce deja efecte vizibile asupra transportului fluvial. În anumite sectoare, navele circulă cu încărcături reduse sau folosesc doar anumite șenale navigabile. Întrebată dacă activitatea portuară este afectată, Ana-Maria Agiu a explicat că impactul există deja de aproape o lună.
„Navigația suferă poate chiar aproape de o lună de zile, pentru că nivelele scăzute ale Dunării influențează. Este primul impact pe care îl are scăderea debitelor Dunării asupra activității de navigație. Dar aceasta nu este responsabilitatea instituției noastre, ci a administrației fluviale a Dunării de Jos. Dar, din ce știu eu este că pe anumite sectoare unde debitul Dunării este un pic mai mare, se circulă cu nave de mic tonaj și cu o încărcătură mult mai mica”, spune reprezentanta Apele Române.
Efectul detonării stâncii de la Izvoarele asupra debitului Dunării și centralei Cernavodă
În ultimele zile, unul dintre cele mai discutate subiecte a fost intervenția autorităților în zona Izvoarele, unde o formațiune stâncoasă a fost detonată în încercarea de a îmbunătăți circulația apei către Dunărea Veche și, implicit, către Centrala Nucleară de la Cernavodă. În spațiul public au apărut rapid interpretări potrivit cărora explozia ar fi dus la creșterea debitului Dunării. Reprezentanții Administrației Naționale Apele Române spun însă că această afirmație este incorectă și explică diferența dintre debit și nivelul apei, două noțiuni care sunt adesea confundate.
„În primul rând, vorbim despre o creștere de nivel. Că debitul nu are cum să crească decât în momentul în care se face și acea suplimentare de debite prin scufundarea navelor. Deci, în momentul în care s-a îndepărtat acea stâncă, în primă fază s-a constatat o stabilizare a nivelurilor Dunării, asta în condițiile în care prognoza arăta că în fiecare zi Dunărea scade cu 2 cm la Cernavodă. Și în acest moment s-a înregistrat și o creștere cu 2 cm. Deci, așa cum a declarat și ministrul Radu Miruță, a fost o creștere de 4 cm. La acest lucru se referea. Adică minus 2, care era sub 0, plus 2, care este peste 0.
Vreau să mai accentuez chestiunea aceasta: scopul este, adică care este miza noastră? Prognoza ne-a arătat că punctul critic poate să fie atins în cursul zilei de vineri, în care Dunărea ar fi scăzut până la 15 cm, iar scopul acestor intervenții, stânca, acumulat cu scufundarea celor barje, este acela de a reduce acest decalaj prognozat, în sensul în care să ajungem să crească cu 10 cm.
Oricum, orice centimetru în plus este câștigat. Evident că scufundarea acestor barje își propune și o redirijare controlată a unei părți de debite. Nu se poate face cu siguranță complet, dar zeci de metri cubi pe secundă sunt foarte importanți pentru menținerea funcționării centralei de la Cernavodă”, explică Ana-Maria Agiu.
Cu alte cuvinte, potrivit reprezentantei Apele Române, obiectivul intervenției nu este producerea unei creșteri spectaculoase. Obiectivul este limitarea scăderii prognozate. În condițiile în care estimările indicau o reducere continuă a nivelului apei la Cernavodă, fiecare centimetru recuperat poate avea un rol important pentru funcționarea infrastructurilor dependente de Dunăre.
Misiunea MApN la Izvoarele și riscurile avertizate de specialiști
Explicațiile oferite de Apele Române vin după intervențiile desfășurate în județul Constanța, în aval de satul Izvoarele, unde Ministerul Apărării Naționale a efectuat explozii controlate pentru a încerca redirecționarea unei părți din apă către Dunărea Veche, în zona care alimentează Centrala Nucleară de la Cernavodă. La operațiune au participat peste 100 de militari și mai multe structuri specializate ale Forțelor Navale Române și ale Brigăzii 10 Geniu, iar autoritățile au anunțat că misiunea s-a desfășurat fără incidente.
Într-un interviu acordat anterior DC News, conferențiarul universitar doctor Daniel Diaconu și jurnalistul Valentin Coman au atras însă atenția că eficiența acestor intervenții este discutabilă. Potrivit celor doi, diferențele mari de adâncime dintre Brațul Bala și Dunărea Veche fac puțin probabilă o schimbare semnificativă a cursului apei, iar efectele ar putea fi mult sub așteptările autorităților. De asemenea, specialiștii au avertizat că lucrările ar putea avea consecințe asupra malurilor și asupra sitului arheologic Sucidava Moesica din apropiere.