Alfred Bulai a făcut o paralelă cu situația dinainte de Revoluție și a sesizat un paradox: Comuniștii au vrut să înnobileze ideea de muncă, dar de fapt i-au dat un caracter peiorativ.
„La liceu erau obligatorii 10 clase, apoi era treapta a doua. Mulți se opreau la 10 clase și lucrau, de la 16 ani puteau să lucreze în întreprinderi. După 1990, dar și în perioada respectivă (n.r. - perioada comunistă) cei care nu aveau șanse la treapta a doua puteau să facă o școală profesională. Dar eticheta care s-a pus pe școala profesională era că e cea mai nasoală chestie care ți se poate întâmpla, că e un model de insucces.
Culmea, comuniștii au reușit ca în loc să înnobileze ideea de muncitor au i-au dat o coloratură foarte peiorativă, tocmai sugerând acest mecanism. După 1990 nimeni nu a mai vrut școli profesionale. Spre exemplu în Germania o școală de meserii nu e văzută atât de abominabil precum e la noi. Sunt tineri germani care vor să facă anumite meserii”, a precizat Bulai.
Profesorul a adăugat că o soluție ar fi cultivarea ideii de liceu dublu, cu finalizări diferite. Adică un liceu profesional și un liceu convențional.
Alfred Bulai e de părere că un liceu tip profesional s-ar putea face în 3 ani în loc de 4 iar materii precum matematica și limba română să fie studiate la un nivel minimal. În rest să fie „multă activitate practică pe anumite tipuri de meserii care au o anumite perspectivă”.
„La noi, culmea, meseriile se învață la locul de muncă”, a conchis Alfred Bulai, în cadrul emisiunii Nod în Papură la DC News TV.