Prof. Cornelia Popa Stavri, vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și președinte al Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4, a vorbit la DC Edu, emisiune moderată de Sorin Ivan, despre deciziile administrative care au distrus școala de proximitate.
Ea a detaliat trauma pe care o trăiesc elevii din mediul rural: „Învățământul de la sat, învățământul din mediul rural, a avut mult de suferit în urma măsurilor care s-au luat și are în continuare de suferit în urma măsurilor prin care s-au desființat școli. Școala nu mai este școala de lângă casă pentru copilul mic, pentru școlarul mic, și nici grădinița nu mai este grădinița din proximitatea locuinței acolo unde toți copiii pot merge pe jos și pot să observe, să deprindă cumva și niște abilități sociale în drumul casă-școală.
Practic, acum îl urcăm în mașină, îl ducem în comuna cea mai apropiată unde avem o grădiniță sau o școală care adună copii din mai multe sate, din foarte multe sate, și asta înseamnă distanțe de parcurs. Foarte multă distanță și cu mijloace de transport, cu transportul pentru elevi și așa mai departe. Nu se compară cu mersul la grădiniță sau mersul la școală cu părintele, cu bunicul de mână și cu discuția de dimineață pregătitoare pentru viața de grădiniță, de școală. Cred că este foarte importantă această relaționare de la suflet la suflet între un membru al familiei și copil”.
Falsul miraj al școlilor centrale și efectele nocive ale supraaglomerării
Pe de altă parte, în mediul urban, părinții sunt prinși în cursa înscrierii la „școli de fițe”. Acest fenomen, denumit și „al pomului lăudat”, generează o presiune fantastică pe infrastructura școlară și pe cadrele didactice și duce inevitabil la o scădere a calității relațiilor umane.
Profesoara a demontat acest mit și a explicat pericolele ascunse în școlile de prestigiu, sufocate de numărul de elevi.
„Să știți și probabil că știți există un fenomenul pomului lăudat. Nu întotdeauna școlile cu faimă, școlile cu nume foarte bune confirmă din toate punctele de vedere și nu toate cadrele didactice de acolo (...) sunt la maximum cu toate standardele. Există școli de cartier, școli de provincie, fără nume răsunătoare, care au șansa să aibă profesori foarte buni, profesori care își iau în serios menirea și vocația și fac lucruri excepționale.
Am spus și susțin în continuare același punct de vedere și anume că școala ar trebui să fie dimensionată atât cât să permită elevilor să interacționeze între ei și profesorilor. de asemenea, săăși găsească momentul de liniște împreună și momentul de comunicare. Într-o școală foarte mare nu ai timp să te întâlnești să comunici și nici copiii nu se cunosc între ei. Este foarte dificil”, spune prof. Cornelia Popa Stavri.
Nevoia urgentă a unor standarde educaționale naționale uniforme
În lipsa unei viziuni care să lege nevoile urbane de cele rurale, polarizarea sistemului devine imposibil de reparat. Reprezentanta FSLI a criticat aspru prezența „experților din mediul virtual” care raportează educația exclusiv la Capitală. Ea a trasat necesitatea unor standarde care să stopeze migrația artificială a elevilor către anumite unități școlare.
„Vedeți, este această perspectivă limitativă în mediul public. Avem și foarte mulți experți în educație. Am mai spus asta: mediul virtual este plin de experți în educație, nu știm de unde au apărut, o fi vreo școală de expert de educație, în fine. Când se vorbește de învățământ, există tendința să ne referim la învățământul din marile orașe, în primul rând din București, dar uităm că sistemul de învățământ se întinde în toată țara și în mediul rural. Cred că de acolo ar trebui să pornim când vorbim de reformă, de condiții de digitalizare. Cred că ar trebui să avem o minte limpede, o minte clară, o viziune atât pentru școala din marile orașe, cât și pentru școala din zona rurală și să avem acele standarde la care să ne raportăm și profesori care să dorească să meargă astfel încât să atingă acele standarde cu copiii, indiferent de zona din care fac parte. Să nu mai alerge părinții să-și înscrie copiii la o școală bine văzută”, conchide prof. Cornelia Popa Stavri.