Printre aceștia se numără Sorin Grindeanu, Simona Bucura-Oprescu și Ligia Deca, care și-au asumat în mod explicit, prin semnătură, toate consecințele legale ale acestor decizii, conform Europa Liberă. Cheltuielile aprobate astfel au depășit 50 de miliarde de lei doar în anul 2024, iar printre „urgențele” declarate s-au aflat și cheltuieli previzibile, precum plata pensiilor minime sau organizarea alegerilor. Pentru a înțelege mai bine implicațiile juridice ale acestor fapte, DC News a discutat cu avocatul Toni Neacșu, care explică cadrul legal aplicabil și condițiile în care miniștrii pot fi trași la răspundere penală.
Cadrul juridic aplicabil
„Aici vorbim în general de răspunderea membrilor guvernului pentru modalitatea în care gestionează resursele bugetare pe care le au la dispoziție. Există, într-adevăr, un cadru juridic destul de bine consolidat, deși, e adevărat că, în practică, nu prea s-a aplicat niciodată. Mai exact, avem Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială”, ne-a explicat avocatul.
El a arătat că, dincolo de responsabilitatea politică, care în România „nu înseamnă practic mare lucru”, legislația instituie și posibilitatea răspunderii penale, dacă se dovedește că au fost săvârșite infracțiuni: „Legea prevede și o responsabilitate penală pentru existența unor infracțiuni, în măsura în care acestea sunt dovedite. Deci, din acest punct de vedere, există un cadru juridic prin care se poate trage la răspundere penală orice persoană din guvern, fie el ministru sau premier, în măsura în care se face dovada că a administrat eronat sumele de bani pe care le-a avut la dispoziție”, a precizat avocatul.
Acesta a amintit și de un alt act normativ important, Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, care reglementează explicit condițiile în care pot fi angajate credite bugetare sau pot fi efectuate cheltuieli publice.
„În această lege a responsabilității fiscal-bugetare, se spune cât se poate de explicit, la art. 5 alin. (1) și (2), că Guvernul are obligația să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze și să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege, printre care menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung, gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare, menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice”, adaugă acesta.
Avocatul a subliniat că „avem un cadru juridic cât se poate de clar în ceea ce privește modalitatea în care pot fi cheltuite sumele de bani, suplimentar avem un cadru juridic cu privire la ceea ce se poate face la sumele de bani care pot fi scoase din bugetul de rezervă aflat la dispoziția guvernului”, iar în opinia sa, „în momentul de față, având în vedere situația în care a ajuns România, este necesar ca organele de urmărire penală (pentru că ele sunt singurele care pot face acest lucru) să verifice dacă demnitarii care au gestionat bugetul de stat au respectat sau nu au respectat dispozițiile legale la care am făcut referire”.
Cum ar putea fi trași la răspundere miniștrii pentru abuz în serviciu
Dacă anchetele penale ar dovedi că aceste fonduri au fost utilizate cu încălcarea legislației, „este o infracțiune cât se poate de clară în Codul penal — e vorba de abuz în serviciu, evident cu consecințe deosebit de grave și desigur și probabil și alte infracțiuni”, subliniază avocatul.
Toni Neacșu a explicat și traseul procedural în astfel de cazuri: „Atunci când e vorba de răspunderea penală a membrilor guvernului, indiferent că e vorba de actuali sau foști, urmărirea penală nu o poate face decât Parchetul General și numai cu încuviințarea fie a președintelui României, fie a Parlamentului, dacă respectivii miniștri sunt în prezent membri ai Parlamentului României. În concluzie, cred că ar trebui făcute verificări”.
În ceea ce privește eventualele constatări ale Curții de Conturi, avocatul a precizat că „Nu știu exact ce a ieșit din verificările pe care le-a făcut Curtea de Conturi, care până la urmă are ca principală misiune să verifice legalitatea cheltuielilor, inclusiv din fondul de rezervă, în general a creditelor bugetare, dar independent de asta, cred că Ministerul Public, Parchetul General, procurorul general au obligația să facă minime verificări prealabile. Dacă s-a încălcat legea, există cadrul juridic de răspundere, inclusiv penală. Dacă nu s-a încălcat și astea au fost condițiile sau sunt justificate într-un fel sau altul, toate aceste cheltuieli exagerate, asta este, ni le asumăm cu toții, iar foștii miniștri nu răspund decât politic”.
"Cheltuielile previzibile" și justificarea legală a folosirii Fondului de rezervă
DC News a vrut să afle dacă faptul că multe dintre aceste cheltuieli erau previzibile (cum ar fi pensiile sau organizarea alegerilor) ar putea constitui un argument suplimentar că folosirea Fondului de rezervă a fost ilegală.
„Infracțiunea la care am făcut eu referire nu se poate săvârși decât cu intenție. Altfel spus, procurorul va trebui să facă dovada că cei care au produs o pagubă au făcut-o cu bună știință, cunoscând acest lucru. Or, din acest punct de vedere, faptul că și-au asumat sub semnătură atât legalitatea, oportunitatea, cât necesitatea și toate aceste criterii, nu denotă altceva decât că erau în deplină cunoștință de cauză. De aici trebuie plecat mai departe”, precizează avocatul.
„Există și o dimensiune strict juridică legată de modalitatea în care pot fi scoși bani din fondul de rezervă al Guvernului. Aici avem câteva decizii ale Curții Constituționale. Ultima dintre ele e chiar din 2023, în care, practic, pe lângă faptul că a confirmat că, într-adevăr, cheltuielile trebuiesc făcute doar în caz de necesitate (deci cheltuieli care nu puteau fi prevăzute), nu a stabilit, în schimb, o ordine de prioritate între cheltuirea banilor, fie prin rectificare bugetară, fie prin accesarea fondului de rezervă. Ori, din ce știu eu, anul trecut nu a existat o rectificare bugetară, astfel încât nu s-a putut folosi decât fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului. Deci asta ar fi, să spunem, aspectul care ține de inexistența acelei rectificări bugetare. Sunt anumite circumstanțe, să spunem, care ar putea fi reținute în favoarea celor care au cheltuit sumele astea de bani”, adaugă acesta.
În final, în legătură cu declarația premierului Marcel Ciolacu („Dacă trebuie să fac pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, eu accept fără regrete”), avocatul crede că „E un exemplu de retorică politică. Până la urmă nu cred că asta este important. Important e că în România, indiferent cine, a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, să răspundă, indiferent ce calitate are — că e un simplu cetățean, că a fost premier al României sau că are orice altă calitate. Cred că asta este important. Și, la fel, cine nu a săvârșit nicio faptă penală, să nu aibă nicio consecință decât, eventual, din aceasta pur simbolică, cum e așa-zisa răspundere politică a guvernelor și a fostelor guverne”.
Astfel, avocatul Toni Neacșu arată faptul că miniștrii care au aprobat cheltuieli din Fondul de rezervă în 2024, deși știau că vor crește deficitul bugetar, pot fi trași la răspundere penală dacă se dovedește că au încălcat legea. Legea prevede clar responsabilitatea penală pentru gestionarea greșită a banilor publici, iar Parchetul General, cu aprobarea autorităților competente, poate deschide anchete pentru a verifica legalitatea acestor decizii. Totuși, dacă folosirea fondurilor este justificată conform legii, răspunderea rămâne una politică, fără urmări penale.