Când vorbim despre siguranța rutieră în România, discuția se oprește adesea la starea drumurilor sau la lipsa autostrăzilor. Totuși, adevărata problemă este mult mai profundă și ține de psihologia și educația celor aflați la volan.
Emil Gâtej, subcomisar în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, a studiat acest fenomen timp de 15 ani și atrage atenția asupra unui aspect neglijat: profilul emoțional al conducătorului auto.
Un prim aspect care fragilizează siguranța pe șosele este chiar modul în care sunt formați noii participanți la trafic. Accentul este pus pe promovarea unui examen, nu pe dobândirea unor abilități reale de supraviețuire și adaptare în trafic.
"În urmă cu 15 ani am hotărât să documentez ştiinţific partea de siguranţă rutieră legată de psihologie, iar psihologia conducătorului auto este un domeniu foarte vast, complicat.
Problema, la nivelul României, din perspectiva psihologiei factorului uman, se rezumă la câteva aspecte. Iar aceste aspecte se desfac în foarte multe faţete. Primul dintre ele ar fi profilul conducătorului auto din România. Care, din păcate, din punct de vedere al formării, al pregătirii, nu este foarte bine pregătit. Uneori, e pregătit doar să ia permisul, nu să fie cu adevărat şofer", a declarat Emil Gâtej în cadrul dezbaterii "Educaţia rutieră: disciplină obligatorie indiferent de vârstă", organizată de DC Media Group.
"Să ai maşină înseamnă să ai putere. De putere fie îţi este frică, fie devii agresiv cu ea"
La lipsa de pregătire practică se adaugă un bagaj emoțional specific spațiului românesc. Trecerea de la perioada comunistă, când autoturismele erau o raritate, la prezentul în care mașina dictează statutul social, a creat extreme comportamentale la volan.
"Un alt aspect priveşte partea emoţională. Românii au o tipologie foarte interesantă legată de condus. Fie înseamnă frică, adică e ceva foarte complicat să conduci o maşină, nu prea au fost maşini în perioada ante-decembristă. Acum, să ai o maşină înseamnă să ai putere, iar de putere fie îţi este frică, fie devii foarte agresiv cu ea", a mai explicat specialistul în psihologie comportamentală.
Paradoxul infrastructurii: Mai multe autostrăzi ar putea însemna mai multe accidente
Deși opinia publică cere constant o infrastructură modernă, Emil Gâtej lansează un avertisment dur pentru autorități: drumurile perfecte nu vor rezolva problema mortalității rutiere fără o schimbare de mentalitate.
"Din punctul meu de vedere, e o problemă foarte mare pentru autorităţi. Oricâte drumuri s-ar face. Poţi să teleportezi toate autostrăzile din Germania în România mâine, iar numărul de accidente nu o să scadă. Dimpotriva, va creşte. Pentru că şoferii nu ştiu să le folosească şi vor face tot felul de abuzuri legate de această infrastructură.
Ferească Dumnezeu să nu avem noi limită de viteză pe autostradă, pentru că problema nu va fi că vor merge tare, ci că merg prost. În sensul în care în România vezi că pe banda 1 de pe autostradă se merge mult prea încet, iar pe banda a doua se merge mult prea tare. Dacă vrei să mergi cu viteză legală, nu prea ai unde", a punctat acesta.
Educaţie rutieră, dar şi educaţie emoţională
"O altă parte care ţine de formare ar trebui să fie legată de educaţie. Educaţia rutieră presupune partea procedurală, să ştiu ce am de făcut şi când, dar şi o parte psihologică, emoţională. Să încerc să înţeleg, să am gânduri adecvate, în sensul în care maşina nu se opreşte instant şi să ştiu asta. Trebuie să înţeleg că nu ne jucăm pe stradă, care e primul, care a schimbat banda, care e în faţa cui. De multe ori, accidentele se întâmplă chiar din aceste ambiţionări.
Şi cred că primul loc ar trebui să fie empatia. Să mă pun în locul celuilalt. Da, se întâmplă să greşim, se întâmplă să nu cedeze cineva trecerea, dar nu merită să fie pedepsit cu moartea pentru asta.
Sigur că toate aceste lucruri ar trebui incluse în pregătirea conducătorului auto din şcoala de şoferi, dar pe de altă parte în pregătirea continuă. Cred că suntem singura ţară în care nu există o pregătire continuă, nu există o reîntâlnire la 5 ani, la 10 ani, în care să ne readucem aminte cunoştinţele. Pe de altă parte, trebuie să ne concentrăm şi pe pregătirea celor care activează în acest domeniu. A agenţilor de poliţie, a ofiţerilor, astfel încât atunci când un participant la trafic întreabă "dar de ce să port eu centura, că am mers doar două străzi?" să poată să ofere un răspuns adecvat, ştiinţific, despre ce înseamnă dinamica unui accident şi cum te poate salva centura", a declarat Emil Gâtej, subcomisar în cadrul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza.