Explicații externe pentru cea mai stranie campanie electorală din România. Concluzii înainte de închiderea urnelor
Pentru prima dată de la Revoluție, campania pentru alegerea președintelui nu a fost o sărbătoare, un moment de triumf al democrației, ci un priveghi al clasei politice la ușa DNA. Explicațiile interne nu sunt clare, în acest moment, în care se pot face doar speculații. Lucrurile sunt clare pe plan extern, arată Bogdan Chirieac, într-o analiză a scrutinului prezidențial publicată de DCNews.
Deasupra Mării Negre rușii au ridicat bombardierele strategice și aviația de vânătoare superperformantă. Aviația NATO, în speță cea turcă, a dat replica. Războiul din Ucraina a modificat radical atitudinea politică și militar-strategică a NATO în regiune. America luptă deja, cu toate forțele, cu Rusia lui Putin.
SUA contraatacă pe frontul de Est
Prețul barilului de petrol s-a prăbușit, Rusia pierzând două miliarde de dolari cu fiecare scădere de un dolar per baril. În Ucraina măcinată de război, partidele pro-europene sprijinite de SUA, au câștigat alegerile duminica trecută. În Ungaria pro-rusă a lui Viktor Orban, tocmai s-a desfăşurat o manifestație-gigant, cu 100.000 de oameni – la o populație totală de 8 milioane de locuitori. Toate aceste lucruri arată că Statele Unite, cel mai puternic și mai coerent actor în regiune, nu stau cu mâinile în sân, așteptându-i pe ruși să-și refacă sfera de influență. Probabil că, în România, lupta împotriva corupției a fost considerată cea mai mare vulnerabilitate.
Schimbări majore, după declanșarea noului război rece
Suprapunerea campaniei electorale cu acțiunile puternice anti-corupție poate fi un mesaj pe care să-l înțeleagă atât cetățeanul obișnuit, dar mai ales clasa politică: sunt vremuri de război rece, lumea se pregătește din nou de confruntare Est-Vest.
Concluzia editorialistului DCNews este tranșantă: ”Probabil că, în România, începând de anul viitor, viața politică, modul de a face business, societatea civilă, presa și toate instituțiile fundamentale ale statului vor cunoaște schimbări majore. Fie că vrem, fie că, de fapt, nu mai vrem”, scrie Chirieac.
Iată, integral, editorialul postat în DCNews:
Alegeri prezidențiale în vremuri de război
Vedeta incontestabilă a acestei campanii este Justiția. Atât dosarele grele instrumentate de DNA, DIICOT, cât și sentințele instanțelor din ultima lună și jumătate. Candidații s-au văzut mai puțin, programele și mai puțin, dezbaterile om la om au fost aproape inexistente.
Ceea ce trebuia să fie o sărbătoare a democrației – alegerea președintelui la români are o semnificație aparte, după ce ne-a chinuit Ceaușescu 24 de ani – a fost un priveghi continuu al politicienilor din toate partidele. Lumea se ferește, în general, să tragă concluzii, tocmai findcă nu s-au mai întâmplat în România de la Revoluție încoace asemenea lucruri.
Explicațiile interne vor fi date, probabil, în timp. Posibile explicații externe față de actuala campanie prezidențială sunt, în mod paradoxal, mai la îndemână.
Printre mascați și cătușe, românii au avut prea puțin timp să afle că deasupra Mării Negre rușii au ridicat bombardierele strategice și aviația de vânătoare superperformantă. Aviația NATO, în speță cea turcă, a dat replica. Războiul din Ucraina a modificat radical atitudinea politică și militar-strategică a NATO în regiune. America luptă deja, cu toate forțele, cu Rusia lui Putin. Prețul barilului de petrol s-a prăbușit, Rusia pierzând două miliarde de dolari cu fiecare scădere de un dolar per baril. Lipsa accesului la finanțare – Rusia are 750 miliarde dolari datorii – a pus pe butuci numeroase companii rusești, altminteri extrem de profitabile. În Ucraina măcinată de război, partidele pro-europene sprijinite de SUA, au câștigat alegerile duminica trecută.
În Ungaria pro-rusă a lui Viktor Orban, tocmai s-a desfăşurat o manifestație-gigant, cu 100.000 de oameni – la o populație totală de 8 milioane de locuitori. Toate aceste lucruri arată că Statele Unite, cel mai puternic și mai coerent actor în regiune, nu stau cu mâinile în sân, așteptându-i pe ruși să-și refacă sfera de influență. Probabil că, în România, lupta împotriva corupției a fost considerată cea mai mare vulnerabilitate. Altfel, românii, spre deosebire de toți ceilalți vecini, au, istoric vorbind, o adversitate pronunțată față de ceea ce vine de la Moscova. Suprapunerea campaniei electorale cu acțiunile puternice anti-corupție poate fi un mesaj pe care să-l înțeleagă atât cetățeanul obișnuit, dar mai ales clasa politică: sunt vremuri de război rece, lumea se pregătește din nou de confruntare Est-Vest. România s-a angajat de bunăvoie să îmbrățișeze valorile occidentale, iar America înțelege să lichideze vulnerabilitățile din flancul estic al NATO.
Probabil că, în România, începând de anul viitor, viața politică, modul de a face business, societatea civilă, presa și toate instituțiile fundamentale ale statului vor cunoaște schimbări majore. Fie că vrem, fie că, de fapt, nu mai vrem.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
