Bucuresti Centenar

EXCLUSIV  1918 Marea Unire. Problema României Mari, imediat după Unire. Majuru: Lipsurile erau cumplite

Darius Muresan / 28 feb 2018 / 13:21 Salveaza PDF Comentarii
unire 1918
Descriere foto: unire 1918

Istoricul Adrian Majuru a vorbit despre integrarea noilor provincii după realizarea Marii Uniri.

Adrian Majuru făcut o paralelă cu preocupările din Anul Centenar și preocupările care existau acum 100 de ani, la 1918, imediat după realizarea unirii.

„Preocupare a fost și atunci. Trebuiau foarte multe lucruri de sincronizat cu noile provincii care, pentru o perioadă de timp, au fost autonome în interiorul țării. Așa s-a negociat și cu Transilvania și cu Basarabia. ”Sfatul Țării” în Basarabia și ”Consiliul dirigent” în Transilvania au administrat aceste provincii, delegate de guvernul României, de Regatul României de atunci, tocmai pentru a le agrega administrativ într-o cultură diferită.

Veneau din culturi diferite și tipuri de administrații care difereau de mica Românie, pentru a putea fi un partener de dialog și pentru a elimina nesincronizări de dialog, cu cei care administrau cel mai îndepărtat sat din Transilvania sau din Nordul Basarabiei. Pentru a imeplementa noile reforme, trebuia să-i ai acolo în continuare”, a declarat Adrian Majuru la DC News.

1918, lipsuri cumplite 

„Este un amănunt care trebuie amintit. Pentru că românii din aceste noi provincii au trebuit să aibă preocupare suplimentară, cea de a înțelege ce trebuie adăugat la ceea ce a existat până atunci în profesia lor și în abilitățile lor de a administra o comunitate locală, exact cum România acum, administrativ vorbind, încearcă să administreze ceea ce la nivel european se dorește a se reforma. Este la alți parametrii, cam aceeași situație. Aceeași preocupare, dar eu cred că pe un element pozitiv. Nu mai există nesiguranța unei țări care nu se poate lega sau unei țări în prag de prăbușire.

Dacă revenim la 1918, erau lipsuri cumplite. Spații întregi defrișate de război și o lume atât de amestecată, demografic vorbind, o parte din ea plecată în exil, dezrădăcinată câțiva ani de zile, bărbați care se întorceau de pe un front foarte fluctuant, mii de familii care încercau să înțeleagă cine erau bărbații respectivi care se întorceau acasă. În acest moment avem mai multă tihnă prin a înțelege ce avem de făcut pentru următoarea perioadă de timp”, a mai adăugat istoricul.

Puteți urmări interviul în integritate AICI.

Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.22