Perspectiva unui nou război mondial a devenit de neevitat, arată prof. Mircea Coșea în editorialul scris pentru DCNews. Războiul rece al secolului XXI poate avea efecte la fel de grave ca ale războaielor mondiale din secolul trecut. România nu poate fi apărată doar de umbrela oferită de apartanența la o alianță militară. Este puțin probabil ca războiul rece să devină cald și să putem fi apărați de tancurile rușești prin invocarea articolului cinci al NATO. Nimeni nu ne va putea apăra de efectele unui modern război rece cu implicații tot atât de dramatice ca și cele ale unei invazii militare.
Efectele noului război rece asupra României
Pentru țara noastră, scrie prof. Coșea, în acest nou și periculos context geopolitc pot apărea mai multe pronbleme:
-efecte negative asupra echilibrului contului curent ca urmare a sancțiunilor aplicate Rusiei. Acestea pot fi efecte directe (embargou asupra exportului românesc) și indirecte (posibila depreciere a cererii pentru produse românești pe piețele occidentale, afectate de efectul de bumerang al sancțiunilor);
- dificultăți majore în obținerea independenței energetice (inexistența gazelor de șist, inexistența posibilității de tranzitare a României a uneia dintre conductele de gaz dinspre Rusia spre Occident);
-posibila ” marginalizare” a României în context UE prin amânarea sine die a intrării in Zona Schengen sub pretextul pericolului emigrației dinspre est, în primul rând dinspre Republica Moldova și Ucraina ;
-posibila ” marginalizare ” politică a României în context regional prin pozițiile ostile ale unor țări din zonă, aflate mai mult sau mai puțin sub influență rusească (Ungaria, Bulgaria, Serbia);
-menținerea României într-o zonă gri a interesului investițional de capital străin datorită proximității de o zonă conflictuală nesigură și periculoasă;
-sporirea importantă a cheltuielilor bugetare pentru înzestrarea armatei;
- posibile acțiuni destabilizatoare ale unor piețe, cum ar fi piața energiei, piața imobiliară, sau piața de capital ca urmare a prezenței importante de capital rusesc pe aceste piețe;
-accentuarea unor ” manifestări” antiromânești în Republica Moldova șia situației minorității românești din Ungaria și Ucraina;
-afectarea intereselor românești în explorarea și exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.
Soluție de criză: pregătirea pentru starea de război
Ca urmare, scrie prof. Mircea Coșea, ar fi necesară admiterea existenței unei anumite situații speciale, denumită sui generis, ” stare de război”. Aceasta cuprinde totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic si militar, in vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoaparare individuală sau colectivă. Admiânând că există o stare de război, e nevoie de o abordare strategică adecvată, care nu poate lipsi din proiectul oricărui candidat la președenția țării pentru viitorii cinci ani.
Iată integral editorialul scris de prof. Mircea Coșea pentru DCNews:
O temă absentă a campaniei prezidențiale-starea de război
Încă nu ne-am obișnuit cu o realitate pe care nu credeam că o vom mai trăi, aceea a declanșării unui nou război. Ne place sau nu, cel de al treilea război mondial a început chiar dacă nu este ” cald” ci doar ” rece”. Este o certitudine a celei mai selecte analize geopolitice, din ce în ce mai frecvent menționată nu numai de studii și publicații internaționale de prestigiu dar și de politicienii de prim rang ai democrațiilor ocidentale.
Războiul rece al secolului XXI poate avea efecte la fel de grave ca cele ale războaielor calde ale secolului XX. România nu mai poate privi pericolul declanșării noului război doar prin prisma umbrelei de siguranță oferită de apartanența sa la o puternică alianță militară. Este puțin probabil, în actualele condiții, ca războiul rece să devină cald și să putem fi apărați de tancurilor rușești doar prin articolul cinci al Tratatului Nord Atlantic. Este însă sigur că nimeni nu ne va putea apăra de efectele unui modern război rece cu implicații tot atât de dramatice ca și cele ale unei invazii militare.
Este , din punctul meu de vedere, necesară admiterea existenței unei anumite situații speciale, denumită sui generis, ” stare de război” ( totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic si militar, in vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoaparare individuală sau colectiva) care cere o abordare strategică adecvată și care nu poate fi absentă din proiectul de țară al oricărui candidat la președenția țării pentru viitorii cinci ani.
Referirile pe care cei doi principali candidați le-au făcut, în campanie și cu ocazia dezbaterilor, la politica externă și siguranța națională nu sunt decât idei șablon, valabile oricând și oricum fără însă a identifica specificitatea momentului actul. A spune că vei consolida alianțele strategice, că vei întări legăturile cu UE și că vei urmări în continuare apropierea economică și politică de Republica Moldova nu rezolvă problemele pe care România le va avea în viitoarea perioadă în contextul noului război rece . După părerea mea, problemele care vor apare pentru România în acest nou și periculos context geopolitc pot fi următoarele : efecte negative asupra echilibrului contului curent ca urmare a sancțiunilor aplicate Rusiei. Acestea pot fi efecte directe ( embargou asupra exportului românesc) și indirecte (posibila depreciere a cererii pentru produse românești pe piețele occidentale afectate de efectul de bumerang al sancțiunilor) ; dificultăți majore în obținerea independenței energetice (inexistența așteptatului aport al gazelor de șist, inexistența posibilității de tranzitare a României a uneia dintre conductele de gaz dinspre Rusia spre Occident); posibila ” marginalizare” a României în context UE prin amânarea sine die a intrării in Zona Schengen sub pretextul pericolului emigrației dinspre est, în primul rând dinspre Republica Moldova și Ucraina ; posibila ” marginalizare ” politică a României în context regional prin pozițiile ostile ale unor țări din zonă, aflate mai mult sau mai puțin sub influență rusească (Ungaria, Bulgaria, Serbia) ; menținerea României într-o zonă gri a interesului investițional de capital străin datorită proximității de o zonă conflictuală nesigură și periculoasă ; sporirea importantă a cheltuielilor bugetare pentru înzestrarea armatei ; posibile acțiuni destabilizatoare ale unor piețe, cum ar fi piața energiei, piața imobiliară, sau piața de capital ca urmare a prezenței importante de capital rusesc pe aceste piețe ; accentuarea unor ” manifestări” antiromânești în Republica Moldova ; înrăutățirea situației minorității românești din Ungaria și Ucraina ; afectarea intereselor românești în explorarea și exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.
Oricât de important ar fi subiectul votului din străinătate sau a corupției și a statului de drept, în discursul candidaților ar trebui să apară cu forța argumentelor și claritatea demersului logic problema noului cadru geopolitic și a implicațiilor lui majore în sitauația politică și economică a României. Este, după părerea mea , un moment istoric prin coincidența dintre schimbarea cadrului geopolitic general și schimbarea președintelui. Noul cadru ar trebui să aducă un nou președinte apt de a înțelege nu numai profunzimea schimbării dar și necesitatea unui noi abordări conceptuale a parametrilor și principiilor dezvoltării echilibrate și stabile a țării.
Proiectul prezidențial de țară ar trebui să evidențieze o viziune capabilă să asigure protecția țării și a cetățenilor săi în condițiile unor noi și neașteptate restricții de resurse, de deschidere politică internațională, de stabilitate socială și chiar de suveranitate.
Mă așteptam să primesc de la principalii candidați răspunsuri la noile probleme ce vor apare , fără îndoială, în viitorul apropiat nu la cele din trecutul mai mult sau mai puțin apropiat. Mă așteptam să văd că zona și periada periculoasă în care a intrat România este măcar sesizată dacă nu analizată, să înțeleg cum va putea realiza președintele consensul politic și unitatea națională vital necesare în viitorii ani pentru a rezista atacurilor războiului rece în care România se află în linia întâi fără voia ei dar în care foarte ușor ar putea deveni o importantă victimă colaterală.
Ultimile luni au schimbat radical euforica atmosferă de după căderea zidului Berlinului. Căderea sa acum 25 de ani a fost sărbătorită cu fast dar el deja fusese înlocuit cu Zidul Ucrainian. Președintele trebuie să fie conștient că umbra acestui nou zid se intinde asupra României chiar dacă el va face tot ce este posibil pentru a determina reducerea TVA sau mărirea pensiilor. Din păcate, peste problemele noastre personale de supraviețuire cotidiană se aștern probleme general-naționale, mult mai complicate de supraviețuire în condiții de război.
Până în momentul la care scriu aceste rânduri nu am garanția că la nivelul campaniei prezidențiale se conștientizează gravitatea și periculozitatea momentului actual. Nu am garanția că s-a înțeles rolul pe care președintele va trebui să-l aibă într-un astfel de moment.
12 XI 2014
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
