Obezitatea și excesul de greutate provoacă pierderi anuale de miliarde de euro statelor europene. În România, povara economică atinge 2,5 miliarde de euro pe an, echivalentul a 0,7% din PIB. Pe lângă cele peste 278.000 de decese asociate și riscul crescut de boli cronice grave, experții trag un semnal de alarmă asupra costurilor indirecte uriașe cauzate de absenteism și de scăderea productivității și solicită recunoașterea urgentă a obezității ca afecțiune de sine stătătoare.
Obezitatea și excesul de greutate costă anual miliarde de euro economiile europene, povara financiară fiind comparabilă cu sumele pe care unele state le alocă pentru locuințe sau apărare, arată un raport realizat pentru industria farmaceutică, conform Euronews.
Dincolo de efectele asupra sănătății populației, obezitatea și un indice de masă corporală (IMC) ridicat pun o presiune tot mai grea pe economiile din Europa și generează cheltuieli anuale uriașe prin costuri directe și indirecte, conform unei noi analize din sectorul farmaceutic.
Cheltuielile totale anuale reprezintă între 0,7% și 1,4% din PIB-ul național în Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia, România și Regatul Unit, țările incluse în studiul realizat de Office of Health Economics (OHE) la solicitarea federației industriei farmaceutice EFPIA.
„Combaterea obezității este necesară pentru protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor, pentru apărarea sistemelor noastre europene de sănătate și pentru garantarea unei creșteri economice sustenabile în Europa”, a declarat Nathalie Moll, director general al Federației Europene a Asociațiilor și Industriilor Farmaceutice (EFPIA), organizație care a finanțat cercetarea, conform sursei citate.
La nivelul anului 2024, 26% dintre adulții din Europa sufereau de obezitate, definită printr-un indice de masă corporală de cel puțin 30, iar alte 30% de procente erau persoane supraponderale, situație preconizată să se agraveze. Estimările arată că jumătate din populația adultă a lumii va fi supraponderală sau obeză până în 2035.
În Europa, prevalența excesului de greutate și a obezității la adulți a urcat cu 22%, în timp ce cazurile de obezitate singulare au crescut cu peste 75% față de nivelurile înregistrate în 1990.
Cât cheltuiesc statele: România, impact de 2,5 miliarde de euro pe an
Atât obezitatea, cât și excesul ponderal implică o factură piperată în toată Europa. Comparativ cu alte mari capitole de cheltuieli publice, raportul indică faptul că povara economică a unui IMC ridicat ca pondere din PIB este comparabilă cu bugetele alocate de unele țări pentru locuințe și apărare.
Impactul economic anual estimat variază de la 2,5 miliarde de euro în România până la 55,2 miliarde de euro în Germania. În Regatul Unit, costurile economice totale ajung la 43,2 miliarde de euro, în timp ce Spania, Italia și Franța înregistrează fiecare aproximativ 20 de miliarde de euro.
Ca procent din PIB, costurile generate de un IMC ridicat oscilează între 0,7% în România și 1,4% în Grecia și Regatul Unit.
În cazul Germaniei (1,3%), Spaniei (1,2%) și Irlandei (1,1%), ponderea din economia internă generată de problemele de greutate depășește chiar cheltuielile naționale pentru apărare.
Aceste date înseamnă un cost pe cap de locuitor cuprins între 131 de euro pentru un rezident din România și 662 de euro pentru un rezident din Germania.
O combinație de costuri și 278.000 de decese asociate
Obezitatea și excesul de greutate sunt asociate cu 278.000 de decese și cu pierderea a 8 milioane de ani de viață sănătoasă numai în cele opt state analizate în studiu.
Pe lângă faptul că reprezintă o problemă medicală de sine stătătoare, obezitatea este un factor de risc major pentru afecțiuni netransmisibile, printre care diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, steatoza hepatică (ficatul gras), diverse forme de cancer, tulburările neurologice, bolile respiratorii cronice și afecțiunile aparatului digestiv.
Costurile generate de tratarea acestor boli s-au ridicat la 100,4 miliarde de euro, iar Germania a înregistrat cea mai mare cotă, de 30 de miliarde de euro.
Totuși, raportul semnalează o pondere substanțială de costuri indirecte. Acestea includ pierderile economice provocate de absenteism, inactivitate pe piața muncii, îngrijire informală și decese premature.
Ce soluții propun specialiștii
Concluziile raportului arată că abordările clasice de prevenție și gestionare „nu au produs rezultatele dorite”.
„Este nevoie de o schimbare urgentă de percepție, prevenție, diagnostic și tratament pentru a îmbunătăți starea pacienților, a reduce presiunea costurilor asupra serviciilor de sănătate și a stimula productivitatea economică și reziliența socială”, a subliniat Nathalie Moll.
Raportul înaintează o serie de recomandări pentru a răspunde provocărilor medicale și economice generate de obezitate și IMC-ul ridicat, începând cu recunoașterea oficială a obezității ca boală de sine stătătoare, nu doar ca factor de risc, și până la lărgirea accesului la prevenție și tratamente moderne.
