Guvernul a modificat Legea achizițiilor publice, introducând o "garanţie de bună conduită" care poate ajunge şi la 100.000 de euro. Suma ar urma să fie depusă de firmele care contestă procedurile de atribuire a unor contracte, fie în instanţă, fie la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor şi poate fi recuperată numai dacă plângerea li se admite.
Legea achiziţiilor publice îi obligă pe toţi contestatarii unei licitaţii să vină cu o sumă de bani drept garanţie de bună conduită pe care o riscă în cazul în care contestaţia le este respinsă, dar şi în situaţia în care aceleaşi companii decid să şi-o retragă pe parcurs.
Potrivit ordonanţei publicate în Monitorul Oficial, garanţia va fi obligatoriu virată în contul bancar al autorităţii contractante sau va fi asigurată printr-o scrisoare bancară la momentul depunerii oricărei cereri, contestaţii sau plângeri fie la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, fie în instanţă.
Cuantumul este stabilit prin OUG 51/2014 la 1% din valoarea estimată a contractului contestat, cu plafonări pentru anumite situaţii. Astfel: dacă valoarea estimată a contractului este mai mică de 400.000 de euro, atunci garanţia este de 1%. În situaţia în care valoarea estimată a contractului este mai mică de 5.000.000 de euro, garanţia reprezintă 1% din acesta, dar nu mai mult de 10.000 de euro. Pentru contracte mai mari sau egale cu 400.000 de euro, garanţia se limitează la 25.000 de euro, iar dacă proiectul este estimat la peste 5.000.000 de euro se va plăti aceeaşi garanţie de 1%, dar nu mai mult de 100.000 de euro.
"A fost instituită această garanţie deoarece contestarea procedurilor de achiziţie publică a devenit "sport naţional" în România. Noua reglementare este corelată cu practicile europene, iar prin introducerea acesteia nu îngrădim dreptul de a contesta procedurile, ci doar responsabilizăm operatorii economici care abuzează de această cale de atac", a justificat ministrul Eugen Teodorovici introducerea "taxei" care s-a lovit în trecut de reticenţa Comisiei Europene cu argumentul că ar îngrădi accesul la justiţie.
De altfel ministrul pune întârzierile în realizarea unor proiecte e infrastructură, inclusiv finanţate din fonduri europene, pe seama contestaţiilor depuse de companiile nedeclarate câştigătoere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu