Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642
sau la adresa de e-mail [email protected]

De ce au suferit românii care nu au beneficiat de educație financiară

Efectele lipsei de educație financiară au schimbat vieți și au dus la pierderea locuințelor sau a afacerilor, după declanșarea crizei financiare din anul 2009. De atunci s-au luat mai multe măsuri restrictive, dar și educative, astfel încât să se reducă riscurile cât mai mult.

Un român a accesat un credit bancar, pentru a-și cumpăra o locuință, apoi a venit criza economică și nu a mai putut să plătească ratele. Și-a pierdut casa, dar a rămas și cu odatorie foarte mare la bancă, mai mare decât cea împrumutată, chiar dacă a pierdut tot. Așa începeau, din păcate, multe povești triste, în anul 2015, unul dintre cei mai grei de după declanșarea crizei economice. 720.000 de români aveau restanțe la bănci în august 2015, conform datelor BNR, iar mulți nici nu mai apăreau în aceste statistici, după ce datoriile lor au fost vândute către recuperatorii de creanțe. Totuși, nu doar criza economică a fost problema, ci mai ales erorile de calcul ale celor care nu au înțeles pe ce se pot baza și pe ce nu.

Efectele negative ale relaxării

 

Efectele negative ale acestor pierderi din primii ani de după declanșarea crizei economice care a lovit România în ianuarie 2009 au fost studiate inclusiv de psihologi și sociologi, nu doar de specialiștii în finanțe. Una dintre cauzele care au provocat acea situație a fost perioada de relaxare și de creștere economică, despre care specialiștii spun că poate produce adevărate dezastre în economie, dar și în societate, din cauză că se ignoră nevoia de analiză realistă a situației. Tot despre relaxare se vorbește și între experții în finanțe, în legătură cu monedele care au produs avalanșe de credite neperformante. O astfel de poveste este legată de creditele neperformante în franci elvețieni.

„Banca la care lucram în anul 2006 nu a acordat credite în franci elvețieni, tocmai pentru că s-a analizat situația fracului elvețian de la acel moment, corelându-se cu scenariile predictibile. Francul elvețian era o monedă relaxată, iar asta a fost, practic, o păcăleală, chiar și pentru unii specialiști din domeniu, care au crezut că pot face speculații și au riscat. Practic, minimele cunoștințe de economie pot să fie explicate și pentru copii, pentru a-i face să înțeleagă pericolul pe care-l reprezintă o astfel de monedă „relaxată". Este suficient să explicăm, pe înțelesul tuturor, că o monedă „relaxată" rămâne în această stare deinerție doar dacă nu se pune presiune pe ea", explică un consultant financiar.

Specialiștii spun că atunci când începe să se pună presiune pe o monedă, adică se acordă un număr imens de credite în franci elvețieni, de exemplu, într-un timp foarte scurt, deja se poate schimba radical situația, tot în timp foarte scurt, astfel încât piețele nu mai pot reacționa în timp util pentru a opri dezastrul care urmează. Ce s-a întâmplat în România cu acele credite în franci elvețieni arată exact această schemă simplă: numărul creditelor neperformante crește direct proporțional cu presiunea care se pune pe moneda inițial „relaxată".

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25