Redăm mai jos o parte din discuția acestora, clipul integral fiind disponibil la final.
Mihai Ciobanu: Cum apreciați că a funcționat mecanismul de plafonare a adaosului comercial la anumite produse și cu ce ar trebui înlocuită această măsură populistă care se pare că nu prea funcționează?
Adrian Negrescu: Am văzut o declarație a ministrului Câciu cum că prin magazin avem o inflație de numai 2,81% la produsele alimentare. Păi cum să te lauzi cu o inflație de 2,81% când sunt alte țări ca Franța, Italia, Germania, în care inflația pe produse alimentare este de 0,3-0,4%? Nu ținem deloc cont de ceea ce se întâmplă în alte țări. Chiar încercăm să păcălim oamenii cu niște date care de fapt nu reflectă decât faptul că se scumpesc produsele alimentare? În niciun caz nu se ieftinesc. Mai mult decât atât, vedeam tot la domnul Câciu pe Facebook o declarație absolut bulversantă din punctul meu de vedere, că a mers într-o piață și vedea că ceapa costă 2 lei. L-aș întreba pe ministrul Câciu dacă mâncăm numai ceapă, roșii și cartofi de a scos în evidență acele prețuri. Probabil nu s-a uitat și la celelalte scumpiri. Gândiți-vă că, pentru majoritatea populației, mielul va fi un aliment interzis în perspectiva sărbătorilor de Paște. Va fi primul Paște fără miel pentru majoritatea românilor, în condițiile în care prețul cărnii de miel a atins un nivel fără precedent în ultimii 30 de ani.
Mihai Ciobanu: Din analizele pe care le-ați făcut, care sunt efectele modificărilor fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024, după primele 3 luni ale acestui an?
Adrian Negrescu: În primul rând, vedem inflație, pentru că am pus gaz pe focul inflației. Toate aceste creșteri de taxe s-au dus mai departe către consumatorul final și ne așteptam la acest lucru. Toate aceste costuri au trecut mai departe în prețul produselor și serviciilor pe care le comercializează companiile, inclusiv creșterea salariului minim s-a dus mai departe în prețurile de consum, așa că orice taxă pui în plus, o vei vedea la raft, dar asta știa și statul român. Știau și oamenii care au luat această decizie, pentru că asta și își doreau, să crească prețurile ca să adune mai mulți bani la buget. Din păcate, dincolo de această alba-neagra economico-financiară, de acest exercițiu de scamatorie bugetară, vedem din ce în ce mai multe companii care se închid, mai ales din zona microîntreprinderilor, care la trec economia subterană: nu mai taie facturi, nu mai emit bonuri fiscale, încearcă să se salveze din punct de vedere financiar prin a lucra la negru.
Se întâmplă acest lucru, văd în jurul meu foarte multe companii care fac chestia asta și văd, de asemenea, că și ANAF-ul a înțeles până la urma urmei că avem o problemă, motiv pentru care chiar astăzi a anunțat faptul că va începe niște controale la companiile mici, acolo unde, într-adevăr, evaziunea fiscală a crescut. Era de așteptat asta, odată ce crești taxele de 3 ori. Gândiți-vă că, de pildă, la o microîntreprindere, care avea 1% impozit pe cifra de afaceri, de la 1 ianuarie impozitul s-a triplat. Adică dacă el plătea 20.000 lei impozit pe cifra de afaceri, acesta deja crescut de 3 ori. De unde să scoată omul ăla banii respectivi, în așa fel încât să plătească astăzi către statul român: ori din creșteri de prețuri, ori din trecerea la evaziune? Și, din păcate, se întâmplă acest lucru, dar încasările statului, pe ansamblu, au crescut și asta e vestea bună, au crescut în primele 3 luni de zile cu un procent de 15-16%, dar era de așteptat să se întâmple acest lucru în condițiile în care noi am crescut TVA-ul. Au crescut accizele, au crescut tot felul de taxe de la 1 ianuarie și era de așteptat ca statul să adune mai mulți bani din perspectiva creșterilor de taxe, dar, pe de altă parte, dacă te uiți la datele de la Registrul Comerțului, vedem deja că foarte, foarte multe companii se închid. Estimam recent într-un studiu făcut cu experții de la Sierra Quadrant faptul că în acest an am putea avea undeva între 150.000 și 160.000 de companii care se vor închide pe fondul provocărilor fiscale, pe fondul scăderii vânzărilor. Asta este marea problemă în momentul de față, pe fondul accentuării blocajului financiar. Practic firmele țin din ce în ce mai mult de bani, nu-și plătesc la timp facturile una către alta și din această perspectivă, multe dintre ele se blochează, practic, din punct de vedere financiar și atrag consecințe mai departe pe lanțurile economice.
Mihai Ciobanu: Mai este România atractivă pentru investitorii străini? Cum se compară performanțele economice ale țării noastre cu ale celorlalte state din regiune?
Adrian Negrescu: Judecând după datele de la Banca Națională, care arată o scădere vertiginoasă a investițiilor străine în România, pare că toți investitorii stau în în așteptare. Economia funcționează din această perspectivă cu frâna de mână trasă. De ce investitorii străini așteaptă să vadă ce se va întâmpla din punct de vedere fiscal după alegerile din 2024? Pentru că vedem în spațiul public tot felul de idei năstrușnice legate de potențiala creștere a taxelor, chiar ministrul de finanțe vorbea de scenariile legate de creșterea TVA. Se vorbește din ce în ce mai mult despre posibila creștere a cotei unice, practic, trecerea ei de la 10% pe venit la 16% pe venit sau chiar despre introducerea impozitului progresiv. Să nu uităm un lucru, investitorii străini și-au redus practic expunerea în România, mai cu seamă pentru că aplicăm de la 1 ianuarie o taxă care se vede deja din punct de vedere al impactului investițional de economie: taxa pe cifra de afaceri a marilor companii, pe care nu o vedem nicăieri în Europa. O vedem în România, iar această taxă a redus foarte mult din fluxurile de capital care veneau către țara noastră.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
