EXCLUSIV  Linia de metrou Tokyo, din București, bugetată cu 600 de mil. de euro. Crețu: Vor trebui dați înapoi! - Chirieac: Nu răspunde nimeni?

Pexels
Pexels

Corina Crețu, europarlamentar, a vorbit despre fondurile primite de România și despre rata de absorbție a banilor europeni de-a lungul timpului. 

”La plecarea mea din funcţie aprobasem tot ce trimisese România. Ultimul proiect era o staţie de metrou la 1 mai, la Băneasa. Aceşti bani vor trebui returnaţi Comisiei Europene pentru că autorităţile Române se angajaseră să facă până în 2023. Eu aprobasem 600 de milioane de euro” a spus Corina Crețu în interviul DCNews. 

„Deci ați aprobat un proiect de 600 de milioane de euro?”, a întrebat analistul politic Bogdan Chirieac. 

„500 și ceva de milioane, pentru linia de metrou M6 se numește. Ar fi trebuit să se numească Tokyo, pe lângă Ikea, 6 stații de metrou cu 12 garnituri de tren achiziționate pe fonduri europene”, a început să enumere Corina Crețu, invitată în cadrul unui interviu DC News. 

„Deci ne dădeau tot, numai să facem”, a afirmat Chirieac. 

„Banii au fost și virați în bugetul României. Trebuie dați înapoi în 2023”, a continuat Crețu. 

„Dar nu răspunde nimeni pentru chestia asta? Toate instituțiile astea care hăituiesc lumea pentru fiecare euro. Faci o pagubă de 600 de milioane de euro în bugetul guvernului României și nu răspunde nimeni?”, a întrebat revoltat Bogdan Chirieac. 

Autoritățile române sunt responsabile pentru fondurile primite

„Este treaba autorităților române, în principiu nu e o pagubă. Paguba este într-adevăr a României, în sensul că s-a lucrat pe acele proiecte, munca a sute de oameni și români, și experți”, a adăugat Crețu. 

„Să îți dea cineva 600 de milioane pe gratis să faci metrou și tu să nu faci...”, a mai spus Chirieac. 

Rate de absorbție dezastruoase în primii ani de la aderare

„Un proiect care a fost realizat și depus. Am aprobat și centura Capitalei, am înțeles că de centura Capitalei s-au... Cum să vă spun, prin atribuțiile mele trebuia să răspund de toate cele 28 de state membre, dar sigur că m-am ocupat de țările care au cea mai mare întârziere, pentru că acesta este scopul politicii regionale, politica prin tratate, politica de coeziune este desemnată să reducă disparitățile sociale și sunt țări care au sume importante de bani, România este un beneficiar net. Mie nu îmi plac aceste etichete beneficiar net, contributor net, dar încă se folosesc. Nu îmi plac, de ce? Pentru că în opinia mea toate statele sunt într-un fel sau altul beneficiare, dar România este unul dintre statele care a primit de la aderarea la Uniunea Europeană foarte multe sume de bani. În primul exercițiu financiar, numai pe politică de coeziune au fost 23 de miliarde de euro. Când am ajuns eu în 2014 comisar european, rata de absorbție era undeva la 50%, după ce că în 2011 era 4% și a fost un dezastru, iar la solicitarea Comisiei Europene s-a realizat Ministerul Fondurilor Europene, care nu exista. Am reușit pentru perioada 2014 - 2017, primul exercițiu financiar de care a beneficiat România ca membru cu drepturi depline, pentru că din 2007 au fost doar fonduri de preaderare, primul exercițiu financiar a fost încheiat cu 92%.” a  mai spus Corina Crețu. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy