"În decursul a aproape doi ani care s-au scurs de la apariția acestei crize medicale s-au acumulat numeroase date clinice privind efectele pe termen mediu ale COVID 19 asupra organismului uman, fapt ce a condus la conturarea unui nou sindrom denumit “Sindromul cronic post-COVID”, afecțiune care cuprinde totalitatea manifestărilor clinice, radiologice și de laborator care persistă sau se dezvoltă după negativarea prezenței SARS-CoV-2 în organism.
Aș vrea să mă adresez acum celor care au fost externați din spital, cei pentru care simptomele acute s-au ameliorat și au, deja, două teste negative pentru SARS-CoV-2. Poate considerați ca ați atins și depășit toate aceste etape importante în lupta cu boala cea nouă, dar aș vrea să vă avertizez că, de fapt, călătoria recuperării de-abia acum începe. Simptome debilitate, cum ar fi oboseala marcantă, dureri musculare persistente, cefaleea sau senzația de lipsă de aer pot persista săptămâni în șir. Pacienții cu simptome persistente, după 4 săptămâni de boală, suferă de ceea ce specialiștii au denumit COVID de „lungă durată” sau „LONG COVID”, aceasta fiind analizată în raport cu durata recuperarii", a transmis medicul Florentina Radu, conform scumc.ro.
Ce este COVID de lungă durată?
"National Institute for Health and Clinical Excellence, Royal College of General Practitioners și Scottish Intercollegiate Guidelines Network definesc diversele forme de COVID în funcție de durata simptomelor astfel:
Infecție acută COVID-19 – semne și simptome de COVID-19 cu durată de până la 4 săptămâni,COVID-19 simptomatic în curs de manifestare – semne și simptome de COVID-19 cu durată între 4-12 săptămâni.
Sindromul post-COVID-19 – semne și simptome care se dezvoltă în timpul sau după COVID-19, continuă mai mult de 12 săptămâni și nu sunt explicate printr-un diagnostic alternativ. De obicei, se manifestă ca un grup de mai multe simptome, adesea care se suprapun, care pot fluctua și se pot schimba în timp și pot afecta orice sistem din corp.
Sindromul post-COVID-19 poate fi luat în considerare și înainte de 12 săptămâni, în timp ce se evaluează și posibilitatea unei boli alternative", a mai precizat ea.
Cine este mai predispus la COVID-19 de lungă durată
"Pe baza informațiilor din prezent, nu se poate prezice cu acuratețe cine va deveni un pacient COVID de lungă durată. Se pare că urmatorii factori de risc ar avea o semnificație pentru COVID de lungă durată:
Vârsta – în particular > 50 de ani.
Sexul – femeile (în special în grupul de pacienți tineri), Obezitatea, Astmul, Pacienți cu 2-3 boli cronice, Cei care au avut mai mult de 5 simptome în prima săptămână de COVID-19 (ca de exemplu, tuse, astenie, cefalee, diaree, pierderea mirosului)", a mai spus dr. Radu.
Simptome frecvente la pacienții care suferă de COVID de lungă durată
"Deși COVID-19 este o boală care afectează în primul rând plămânii, poate deteriora și alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de apariție a unor probleme de sănătate pe termen lung.
Cele mai frecvente simptome sau sisteme afectate după 12 săptămâni sunt:
- Oboseala generală sau după o activitate fizică – 93%.
- Simptome respiratorii – 81% dificultate în respirație.
- 62% tuse persistentă.
- Simptome musculoscheletale – 72% dureri articulare și oboseală musculară.
- Simptome neurologice – 55% cefalee, 46% afectare neurocognitivă („gândire încețoșată”, confuzie).
- 52% amețeală.
- Simptome cardiovasculare – 42% palpitații și tahicardie, 25% sindromul de tahicardie postural.
- Simptome digestive – 41% indigestie, modificarea tranzitului intestinal, greață, durere abdominală.
- Simptome generale – 38% febră persistentă/ intermitentă, 60% durere nespecifică de piept, 19% erupție cutantată, 54% pierderea persistenta a mirosului/ gustului.
- Tulburări metabolice – 20% agravarea controlului diabetului.
- Afectare dermatologica: rash, căderea părului,Simptome psihiatrice sau psihologice – 76% – afectarea somnului, modificari ale dispoziției (depresie, anxietate).
Este important de reținut că, întotdeauna, trebuie analizat dacă modificările dispoziției sunt manifestări primare, modificări secundare legate de efectele pe termen lung ale COVID sau o tulburare de adaptare la „a nu fi înca bine”, cu sentimentul că boala COVID-19 „nu va trece niciodată”", a concluzionat Conferenţiar universitar dr. Florentina Ionita-Radu, Comandantul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
