Potrivit conducerii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care a solicitat Ministerului Apărării Naţionale să intervină în acest caz, Primăria a realizat lucrări numai la monumentul central.
'Referitor la situaţia Parcelei eroilor din Primul Război Mondial din cadrul Cimitirului comunitar Sfântu Gheorghe, precizăm faptul că Primăria municipiului Sfântu Gheorghe ne-a înştiinţat, în anul 2011, despre intenţia de restaurare a necropolei de război, transmiţând în acest sens un proiect. Din acel moment şi până în 2013, între Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi autoritatea publică locală s-a purtat corespondenţă, iar instituţia noastră a formulat, în repetate rânduri, observaţii la variantele de proiect retransmise (în special în ceea ce priveşte inscripţionarea corectă pe însemnele de căpătâi şi pe monumentul central a numelor militarilor români, conform înscrisurilor de arhivă, precum şi referitor la obligativitatea respectării amenajărilor şi formei iniţiale).
În luna aprilie 2013, Oficiul a emis un aviz pentru efectuarea lucrărilor de restaurare a parcelei de onoare, cu termen de execuţie un an de zile (01.04.2013 - 01.04.2014), prin care se preciza obligativitatea efectuării lucrărilor de mutare a construcţiilor a căror simbolistică nu respectă semnificaţia necropolei de război, respectiv monumentul 'Mileniului maghiar' şi elementele memoriale executate din lemn sculptat, din perimetrul parcelei de onoare. Din întregul proiect prezentat spre avizare, s-au realizat lucrări numai la monumentul central, pe care au fost inscripţionate nume de militari aparţinând mai multor naţionalităţi, aspect constatat şi cu ocazia misiunilor efectuate în anii următori', se arată în răspunsul primit de Forumul Civic din partea Ministerului Apărării Naţionale.
Potrivit sursei citate, la începutul anului 2018, în presa locală a apărut un articol intitulat 'Reabilitarea Cimitirului Eroilor din Sfântu Gheorghe, pe lista proiectelor Centenarului Marii Uniri', drept urmare, Oficiul s-a adresat Primăriei municipiului Sfântu Gheorghe, solicitând detalii în acest sens, însă nu a primit datele referitoare la continuarea proiectului. 'În luna aprilie 2019, o delegaţie a Oficiului a desfăşurat o misiune de documentare şi inspecţie a stării de întreţinere şi conservare a mormintelor şi operelor comemorative din judeţ (...) Cu acest prilej, la Parcela eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, situată în cimitirul comunitar din municipiul Sfântu Gheorghe, s-a constatat faptul că Primăria nu a finalizat lucrările prezentate în proiectul transmis spre avizare instituţiei noastre.
Monumentul central, deşi a fost restaurant, prezenta semne de erodare; unele însemne de căpătâi erau înclinate, altele lipseau, iar inscripţiile de pe acestea erau ilizibile; de asemenea, se impuneau lucrări de toaletare a gardului viu împrejmuitor, de refacere a bordurilor afundate în pământ, de reparare a stâlpilor laterali, pe unde se realizează accesul în parcelă.
Drept urmare, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a transmis Primăriei municipiului Sfântu Gheorghe o scrisoare prin care reitera solicitarea privind dispunerea, în regim de urgenţă, a măsurilor care se impun pentru readucerea necropolei de război la o stare demnă de sacrificiul eroilor care au decedat în timpul conflictelor armate', se mai arată în documentul citat. La rândul lor, reprezentanţii Forumului Civic solicită finalizarea lucrărilor în cursul acestui an 'în vederea sfinţirii de către reprezentanţii tuturor cultelor, în prezenţa ambasadorilor ţărilor ai căror eroi îşi dorm somnul de veci în cimitirul din Sfântu Gheorghe'. Potrivit unor documente de arhivă, în Cimitirul Eroilor din Sfântu Gheorghe sunt înhumaţi ostaşi din cel puţin 12 ţări, printre care România, Ungaria, Austria, Germania, Italia, Slovacia, Cehia, Croaţia, Rusia şi Ucraina.
Fostul director al Arhivelor Naţionale Covasna, dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre liderii Forumului Civic, a declarat pentru AGERPRES că în acest cimitir se află osemintele a 90 de militari din armata austro-ungară înmormântaţi în morminte individuale şi ale altor 114 militari care au fost îngropate în osuarul aflat sub monumentul central. Documentele găsite în Fondul arhivistic al Primăriei Sfântu Gheorghe relevă că cimitirul a fost amenajat între anii 1921-1935 şi că aici sunt înhumate osemintele militarilor răniţi în luptele de pe fronturile din Carpaţii Răsăriteni şi care au decedat în spitalul de campanie din Sfântu Gheorghe, amenajat în clădirea ce găzduieşte azi Muzeul Naţional Secuiesc.
Documentele atestă, de asemenea, că în cimitirul din Sfântu Gheorghe îşi dorm somnul de veci alţi 955 de militari români, precum şi din rândul celorlalte armate care au luptat în timpul Primului Război Mondial, ale căror oseminte au fost iniţial îngropate în morminte răzleţe pe teritoriul judeţului Covasna şi reînhumate aici, cu ritual creştin între anii 1929 -1935.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
