România va avea o pistă de aterizare de urgență pe o autostradă care va fi gata la începutul lui 2027.
O porțiune de trei kilometri din Autostrada Transilvania a fost gândită astfel încât să poată fi utilizată pentru aterizarea de urgență a aeronavelor. Vorbim despre secțiunea Chiribiș-Biharia.
Pista este gândită între km 50 și 53 ai Autostrăzii A3 Transilvania. Acești kilometri sunt parte din 28 de kilometri noi de autostradă, proiect finalizat în proporție de 65%.
Fără TVA acest tronson de 28 de kilometri a costat 84,5 milioane de lei și va fi gata în aprilie 2027. Lucrările sunt realizate de Precon Transilvania și Citadina 98. Cele două companii fac parte din grupul bihorean Selina, controlat de omul de afaceri Beniamin Rus.
Aterizare în situații de urgență și chiar parcare
În mod normal, pe această ”pistă”, vor trece mașini, dar, în situații de urgență, aici vor ateriza avioane. Ar urma să se adapteze inclusiv spații de servicii, iar aeronavele chiar vor staționa acolo.
”Acum amenajăm parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane. Avem o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență” a precizat Beniamin Rus, pentru presa locală.
Imaginile cu lotul de autostradă în lucru au fost publicate de un cont de Youtube:
Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, lăuda modul în care cele două companii muncesc pe Autostrada Transilvania, apreciind că are așteptări că lotul Chiribiș- Biharia ar putea fi deschis circulației cu cinci luni înainte de termenul contractual: ”Dacă actuala dinamică va fi menținută, suntem foarte optimiști că la finalul acestui an constructorul va reuși să facă românilor o surpriză frumoasă: deschiderea circulației cu aproximativ cinci luni înainte de termenul contractual”.
Pista de aterizare de pe Autostrada București - Pitești, între mit și realitate
Și prima autostradă din România ar fi fost proiectată cu o pistă de avioane. În 1967, a început construcția Autostrăzii București - Pitești, dată în folosință în 1973. La acea vreme, Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) a realizat un studiu cu privire la o rețea de autostrăzi. Proiectarea de atunci prevedea ca România să aibă până astăzi 3.200 de kilometri de autostradă. Nu are nici 1.000. Acel studiu, din 1969, previziona și realizarea Autostrăzii Ardeal, actuala Autostradă Transilvania.
În timpul Războiului Rece, Germania şi alte ţări au gândit şi folosit părţi din reţeaua de autostrăzi pe post de pistă de aterizare pentru avioane militare. Prin urmare, nu vorbim despre un concept nou. În Germania, mai multe bucăți de drum pot fi convertite rapid într-o pistă de aterizare. Se numesc Notlandeplatzsau (NLP). Conceptul a apărut încă de când Germania a început să construiască autostrăzi, astfel că primul NLP a apărut în 1961, lângă Lahr. Până în 1989, numărul lor s-a ridicat la 21.
De altfel, se spune - unii spun că e un mit - că și pe prima autostradă a României, București - Pitești, pe o lungime de 3 kilometri, între km 81 și 84, era amenajată o pistă pentru aterizarea de urgență a avioanelor. Insula verde nu exista, nici obstacole separatoare de sens nu erau montate, astfel că autostrada era o platformă de betom de 40 metri lățime, pe o lungime de 3 km. Ar fi fost creată la cererea explicită a lui Nicolae Ceaușescu. N-a fost niciodată folosită de către avioane.
Țările din Europa care excelează la piste de avioane pe autostradă
Mai multe țări din Europa dețin sau au proiectat secțiuni de autostrăzi și drumuri naționale adaptate să servească drept piste de aterizare de urgență sau aerodromuri auxiliare, precum: Finlanda, Suedia, Polonia, Germania, Elveția, Cipru.
Pentru ca o porțiune de autostradă să poată fi folosită ca pistă de urgență trebuie să aibă porțiuni rectilinii pe o lungime de cel puțin 1500 de metri, să nu aibă obstacole fixe, precum pasarele, stâlpi de iluminat, să aibă un pavaj special.