Comisia Europeană a publicat miercuri un aviz oficial în care avertizează România că politicile de plafonare a prețurilor la gaze, în vigoare încă din noiembrie 2021, contravin legislației comunitare privind piața internă a energiei, conform Reuters. Măsura românească obligă producătorii interni să vândă o parte din gaz la un preț angro fix, ceea ce, potrivit executivului comunitar, distorsionează mecanismele de piață.
„Prețurile reglementate la nivelul pieței angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței”, se arată în documentul transmis de Comisie. Oficialii europeni cer eliminarea acestor intervenții până cel târziu în două luni, altfel România va fi acționată în instanță.
Protejarea consumatorilor, în conflict cu normele europene
Din noiembrie 2021, România a introdus plafonarea facturilor la gaze și energie electrică pentru gospodării, IMM-uri și instituții publice, în contextul creșterii prețurilor pe piața internațională. Furnizorii de energie au fost compensați de stat pentru diferența dintre prețul pieței și cel plafonat.
Criza energetică a fost provocată de limitarea livrărilor de gaze de către Rusia, începând cu 2021, urmată de escaladarea conflictului în Ucraina. Pentru a atenua efectele acestor șocuri externe asupra populației, guvernul român a menținut schema de sprijin, prelungind-o succesiv.
Ultima decizie în acest sens a fost luată în februarie, când plafonarea prețului la gaze a fost extinsă cu un an, iar cea pentru energia electrică a fost prelungită până în iunie 2025.
Guvern interimar, înainte de alegerile prezidențiale
Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un moment de instabilitate politică la București. România este condusă în prezent de un guvern interimar, după demisia premierului Marcel Ciolacu. Aceasta a survenit ca urmare a rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale reluate, câștigat de liderul AUR, George Simion, un politician cu discurs eurosceptic.
Executivul interimar nu are competența legală de a emite ordonanțe sau de a adopta politici majore, ceea ce complică răspunsul la cerințele Comisiei Europene. Noul președinte, care va fi ales pe 18 mai, va trebui să numească rapid un prim-ministru capabil să gestioneze criza energetică în conformitate cu normele UE.
O piață energetică dominată de producători locali
România produce cea mai mare parte a gazului natural pe care îl consumă, prin intermediul companiilor OMV Petrom, Romgaz (controlată de stat) și Black Sea Oil & Gas. Deși acest lucru ar putea conferi o anumită autonomie energetică, Bruxelles-ul subliniază că și în aceste condiții regulile concurenței și ale pieței unice trebuie respectate.
În cazul în care România nu răspunde în termen de două luni la solicitările Comisiei sau nu adoptă măsuri de conformare, dosarul ar putea ajunge la Curtea de Justiție a UE, ceea ce ar putea atrage penalități semnificative și suspendarea unor fonduri europene.
Decizia Comisiei reflectă eforturile Uniunii de a restabili mecanismele de piață în sectorul energetic, după intervențiile masive ale guvernelor naționale în contextul crizei gazelor. România, aflată într-o perioadă electorală tensionată, trebuie să găsească un echilibru între protejarea cetățenilor și respectarea angajamentelor europene, într-un moment în care euroscepticismul capătă tracțiune.