Preşedintele american Donald Trump a afirmat vineri că „va prelua controlul” asupra Cubei „aproape imediat” şi a adăugat că va termina mai întâi „treaba” în Iran, în timpul intervenţiei sale în calitate de orator principal la o cină privată găzduită de Forum Club din West Palm Beach, în Florida, informează EFE.
Trump a adăugat că, după ce va termina în Iran, ar putea trimite portavionul USS Abraham Lincoln, cel mai mare din lume, să călătorească în Caraibe şi să „se oprească la aproximativ 100 de metri de coasta” Cubei, de unde locuitorii insulei, conform declaraţiilor sale, ar spune „mulţumim foarte mult, ne predăm”.
Remarcile republicanului au avut loc la o cină politică şi de afaceri organizată de Forum Club, un loc de întâlnire obişnuit în Florida pentru lideri politici, oameni de afaceri şi personalităţi publice, unde Trump a fost invitatul de onoare la un eveniment cu circuit închis şi cu participanţi aleşi pe sprânceană.
Noi sancţiuni împotriva Cubei
Chiar vinerea aceasta, administraţia Trump a intensificat sancţiunile împotriva insulei, măsuri care vizează pilonii economiei cubaneze, în special sectoarele energiei, apărării, mineritului şi serviciilor financiare.
Conform ordinului executiv semnat de republican, oricărei persoane fizice sau companii care operează în aceste sectoare sau face afaceri cu guvernul cubanez i se vor bloca total activele în Statele Unite.
Tot în această săptămână, secretarul de stat Marco Rubio a acuzat Cuba că facilitează prezenţa serviciilor de informaţii ale „adversarilor” Statelor Unite la o distanţă de 90 de mile de teritoriul american şi a afirmat că administraţia Trump nu va tolera acest lucru.
Senatul a respins marţi o propunere democrată de a limita orice operaţiuni militare pe care Trump le-ar putea ordona în Havana, aminteşte EFE.
Din ianuarie, administraţia americană a intensificat presiunea asupra Havanei cu un embargou asupra petrolului, iar preşedintele Trump a sugerat în repetate rânduri necesitatea unei schimbări de regim pe insulă.
Sancţiuni ilegale şi abuzive, denunţă Cuba
Într-o postare pe platforma X, ministrul de externe cubanez, Bruno Rodriguez, a calificat noile măsuri ale administraţiei americane drept „ilegale” şi „abuzive”, relatează AFP.
„Nu este o coincidenţă faptul că aceste măsuri au fost anunţate pe 1 mai, chiar în ziua în care milioane de cubanezi au ieşit în stradă pentru a denunţa blocada americană şi asediul energetic”, a adăugat el.
Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul, care nu îşi ascunde dorinţa de a vedea o schimbare de regim în Havana, a impus o blocadă petrolieră asupra Cubei încă din luna ianuarie, iar de atunci a permis intrarea în ţară a unui singur petrolier rusesc.
Vineri dimineaţă, a avut loc o paradă în faţa ambasadei SUA la Havana, la care au participat liderul revoluţionar Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, şi preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel.
Autorităţile cubaneze au susţinut că au participat o jumătate de milion de persoane la Havana, o cifră pe care AFP nu a putut-o verifica independent. Cubanezii s-au mobilizat şi în oraşele importante din ţară.
Patria se apără
Sub sloganul Patria se apără", guvernul a convocat angajaţi ai companiilor de stat, funcţionari publici şi membri ai Partidului Comunist Cubanez (PCC, partidul unic) să se adune în zori pe o esplanadă supranumită „tribuna antiimperialistă”, situată vizavi de misiunea diplomatică americană.
„Răspunsul oamenilor a fost puternic, chiar în faţa ambasadei SUA”, a declarat pentru AFP Lidice Guridis, o angajată în vârstă de 42 de ani.
Deja afectată de o criză economică profundă, cauzată de efectele combinate ale sancţiunilor americane înăsprite în timpul primului mandat al lui Donald Trump (2017-2021), slăbiciunile structurale ale economiei sale planificate centralizat şi o reformă monetară eşuată, insula cu 9,6 milioane de locuitori şi-a văzut activitatea practic paralizată de la sfârşitul lunii ianuarie.
Turismul, o sursă majoră de valută străină, a scăzut la jumătate de la începutul anului, producţia de nichel şi cobalt s-a oprit, în timp ce sectorul tutunului, o altă industrie de export, suferă din cauza penuriei de combustibil.
„Confruntaţi cu imensele restricţii care încearcă să ne înăbuşe şi să ne oblige să capitulăm în faţa ameninţărilor iraţionale de război şi moarte, această Zi de 1 Mai confirmă că (...) rezistăm!”, a declarat de la tribună Osnay Miguel Colina, liderul Uniunii Muncitorilor Cubanezi.
Discuţii între cele două ţări au avut loc totuşi pe 10 aprilie la Havana, la un nivel diplomatic înalt. Cu acea ocazie, un oficial american s-a întâlnit şi cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, care a fost şi el prezent la parada de 1 Mai.
În timpul mitingului, guvernul a susţinut că a strâns peste 6 milioane de semnături de la cubanezi în ultimele săptămâni „pentru patrie şi pentru pace”, o compilaţie a acestora fiind prezentată lui Raul Castro şi preşedintelui Diaz-Canel.
Cu toate acestea, unii oponenţi pun la îndoială circumstanţele în care au fost strânse anumite semnături, scrie Agerpres.
Citește și: SUA vor retrage aproximativ 5.000 de militari din Germania