Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la DNA, astăzi, un denunț privind posibile fapte de corupție în pregătirea, atribuirea, finanțarea și executarea proiectelor României prin programul SAFE.
Partidul AUR cere, prin denunțul depus la DNA, verificarea documentelor și a deciziilor prin care au fost selectați operatorii economici, invocând posibile abuzuri în serviciu, falsuri, conflicte de interese și afectarea intereselor financiare ale UE. Sunt acuzate lipsa transparenței în selecția furnizorilor, concentrarea contractelor la Rheinmetall, respingerea proiectului Piranha 5 și redirecționarea fondurilor către programul MLI, atribuirea sistemului de armament individual, contractul OCCULT-AI al Digi, proiectele de drone și antidronă, precum și posibile legături între contractele navale și situația Șantierului Naval Mangalia. AUR nu afirmă că aceste situații dovedesc deja existența unor infracțiuni, ci solicită DNA să stabilească dacă au existat încălcări.
Redăm textul denunțului AUR, depus la DNA:
”CĂTRE
DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
Domnule Procuror Șef,
Subscrisul, Partidul ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR, denumit în continuare AUR, persoană juridică de drept public, cu sediul în comuna Tunari, sat Tunari, str. Geneva nr. 20, ap. 1, județul Ilfov, CUI 41978661, reprezentat legal prin domnul George-Nicolae Simion, în calitate de președinte, în temeiul art. 290 din Codul de procedură penală, formulăm prezentul:
DENUNȚ
privind posibile fapte săvârșite în legătură cu pregătirea, selectarea operatorilor economici, negocierea, atribuirea, finanțarea și executarea unor proiecte incluse în Programul SAFE al României
Solicităm efectuarea de cercetări în legătură cu posibila săvârșire a unor infracțiuni în cadrul pregătirii, selectării operatorilor economici, negocierii, atribuirii, finanțării și executării proiectelor incluse în Programul SAFE al României, pentru a se stabili dacă împrejurările și înscrisurile descrise mai jos întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal, cu aplicarea art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 dacă se dovedește obținerea unui folos necuvenit, ale falsului intelectual, prevăzut de art. 321 din Codul penal, ale uzului de fals, prevăzut de art. 323 din Codul penal, ale falsului în declarații, prevăzut de art. 326 din Codul penal, ale folosirii funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul penal, ale infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute de art. 18^1 până la art. 18^5 din Legea nr. 78/2000, în măsura în care se va stabili afectarea concretă a acestor interese, precum și ale oricăror alte infracțiuni pe care organul judiciar le va constata în urma administrării probelor.
Solicităm identificarea persoanelor care au întocmit, avizat, aprobat sau folosit documentele relevante și stabilirea, pe baza dosarelor complete ale achizițiilor, dacă au fost încălcate dispoziții legale în scopul favorizării unor operatori economici, al producerii unei pagube sau al obținerii unui folos necuvenit.
I. OBIECTUL DENUNȚULUI ȘI LIMITELE SESIZĂRII
Programul SAFE pune la dispoziția României o asistență financiară maximă de 16.680.055.394 euro, acordată sub forma unui împrumut al Uniunii Europene, cu o prefinanțare de 15 la sută, în cuantum de 2.502.008.309,10 euro, iar documentele publice arată că o parte substanțială a fondurilor este destinată achizițiilor pentru apărare, ordine publică, siguranță națională și infrastructură cu utilizare duală. Pagina oficială a Ministerului Apărării Naționale, intitulată „Programul SAFE” și extrasă la data de 2 septembrie 2026 (Anexa nr. 20), enumeră proiectele, beneficiarii, valorile și stadiul contractelor, iar Comunicatul MApN nr. 272 din 27 august 2026, intitulat „România a primit prima plată în cadrul instrumentului SAFE” (Anexa nr. 22), confirmă încasarea la 26 august 2026 a primei plăți în cuantum de 2,5 miliarde euro și anunță efectuarea unor plăți de aproximativ 800 milioane euro pentru tehnică militară și capacități de producție.
Materialele publice reunite în anexele prezentului denunț descriu o succesiune de situații care, analizate împreună, ridică întrebări legitime asupra modului în care au fost identificate nevoile, stabilite cerințele, selectați operatorii, comparate ofertele, negociate prețurile și asumate obligațiile de cooperare industrială. Aceste situații privesc în principal concentrarea unor contracte la același grup industrial, respingerea proiectului Piranha 5 și redirecționarea fondurilor, proiectul Sistemului de armament individual, proiectul OCCULT-AI atribuit Digi, programul mașinii de luptă a infanteriei, proiectele de drone și sisteme antidronă și posibilele legături dintre contractele navale și situația Șantierului Naval Mangalia.
Existența unei proceduri negociate fără publicarea prealabilă a unui anunț nu este, prin ea însăși, nelegală, deoarece această posibilitate este prevăzută de cadrul SAFE. Problema care necesită cercetare este dacă actele pregătitoare au fost reale și anterioare deciziei, dacă operatorii au fost selectați pe criterii obiective, dacă specificațiile au fost neutre, dacă prețurile și configurațiile au fost comparate corect, dacă eligibilitatea europeană a fost demonstrată și dacă autoritățile au consemnat complet și adevărat rezultatele verificărilor.
II. SITUAȚIA DE FAPT ȘI ELEMENTELE CARE JUSTIFICĂ VERIFICAREA
1. Lipsa documentelor publice privind selecția operatorilor
Documentul intitulat „Corespondența Q Magazine cu instituțiile publice privind Programul SAFE”, care cuprinde solicitările adresate Ministerului Apărării Naționale, Cancelariei Prim-Ministrului și celorlalte instituții, împreună cu răspunsurile primite în perioada 12 mai 2026 până la 17 iulie 2026 (Anexa nr. 1), arată că autoritățile au comunicat informații generale despre temeiul procedurii și au refuzat ori au evitat comunicarea unor elemente esențiale, între care numărul operatorilor consultați, răspunsurile primite, operatorii eliminați, criteriile comparative, documentele prin care au fost identificate soluțiile și înscrisurile din care să rezulte cine a propus și cine a aprobat furnizorii. Aceeași problemă este analizată în articolul publicat de Q Magazine la 18 iulie 2026, intitulat „De ce nu anchetează nimeni atribuirile din Programul SAFE?” (Anexa nr. 2), în articolul publicat de Q Magazine la 10 mai 2026, intitulat „Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice” (Anexa nr. 3), în articolul publicat de Q Magazine la 11 mai 2026, intitulat „Comunicatul Ministerului Apărării privind programul SAFE, între erori de drept și tăinuire” (Anexa nr. 4), și în articolul publicat de Q Magazine la 16 iunie 2026, intitulat „Programul SAFE. Semnătura pe care nimeni nu și-o asumă” (Anexa nr. 6), din cuprinsul cărora rezultă susținerea că, pentru proiectele aprobate, nu a fost prezentată public o urmă documentară suficientă care să permită verificarea caracterului efectiv al selecției.
Lipsa publicității poate fi justificată parțial prin specificul achizițiilor de apărare și prin regimul informațiilor clasificate, însă clasificarea nu înlătură obligația de a întocmi documentele, de a motiva deciziile, de a păstra traseul avizelor și de a le pune la dispoziția organelor de control și de urmărire penală. De aceea, solicităm verificarea existenței și a datei certe a tuturor documentelor pregătitoare, inclusiv a versiunilor electronice, a metadatelor și a corespondenței instituționale.
2. Cronologia selecției și adoptarea cadrului național
Din cuprinsul articolului Q Magazine din 18 iulie 2026, „De ce nu anchetează nimeni atribuirile din Programul SAFE?” (Anexa nr. 2), al articolului Q Magazine din 10 mai 2026, „Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice” (Anexa nr. 3), al analizei Q Magazine din 11 mai 2026, „Comunicatul Ministerului Apărării privind programul SAFE, între erori de drept și tăinuire” (Anexa nr. 4), și al articolului Q Magazine din 16 iunie 2026, „Programul SAFE. Semnătura pe care nimeni nu și-o asumă” (Anexa nr. 6), rezultă susținerea că unele opțiuni industriale și unele liste de furnizori ar fi fost conturate înainte ca mecanismul național de management, avizare și control să fie complet și înainte ca toate actele interne invocate pentru implementare să fie adoptate. Cronologia instituțională poate fi verificată prin răspunsul CSAT privind Planul SAFE și procedura de avizare (Anexa nr. 26), prin Avizul nr. 696 din 27 iulie 2026 al Consiliului Legislativ (Anexa nr. 27) și prin punctele de vedere formulate în cadrul Consiliului Economic și Social asupra inițiativei referitoare la Acordul SAFE (Anexa nr. 28).
Nu considerăm că adoptarea succesivă a unor acte normative dovedește prin ea însăși caracterul nelegal al contractelor. Este necesar însă să se stabilească, pentru fiecare proiect, care era temeiul juridic aplicabil la data inițierii, la data alegerii operatorului, la data negocierii, la data aprobării și la data semnării, precum și dacă o reglementare ulterioară a fost folosită pentru a acoperi retroactiv lipsa unei competențe, a unui aviz sau a unei proceduri obligatorii.
3. Concentrarea contractelor la grupul Rheinmetall și compararea prețurilor
Comunicatul MApN din 29 mai 2026, intitulat „Patru noi contracte semnate prin programul SAFE” (Anexa nr. 21), și comunicatul Rheinmetall din 2 iunie 2026, intitulat „Major historic contract from Romania worth 5.7 billion euro” (Anexa nr. 23), confirmă semnarea unui pachet important de contracte și acorduri referitoare la muniții, pulberi, vehicule, apărare antiaeriană și alte capacități. Articolul publicat de Defence Industry Europe la 16 aprilie 2026, intitulat „Romania faces growing allegations of a pre-arranged outcome in 3 billion euro infantry fighting vehicle programme” (Anexa nr. 14), articolul publicat de aceeași publicație la 2 aprilie 2026, intitulat „Romania balks at Rheinmetall over alleged price hikes as SAFE procurement programme faces rising political pressure” (Anexa nr. 15), și analiza publicată de Warsight la 28 aprilie 2026, intitulată „Romania to award Rheinmetall EUR 5 billion in SAFE contracts” (Anexa nr. 16), ridică problema unei posibile concentrări contractuale și a unor majorări de preț apărute în cursul pregătirii ori negocierii. Concentrarea la un furnizor nu este ilegală în lipsa altor elemente, iar majorarea unui preț poate avea justificări tehnice, valutare, logistice sau industriale, însă amploarea valorilor impune o verificare comparativă documentată.
Solicităm să se stabilească dacă specificațiile au fost concepute în mod neutru, câți operatori puteau furniza produse echivalente, ce oferte ori estimări au existat, cum au fost justificate modificările de preț, dacă au fost evaluate costurile pe durata de viață, dacă obligațiile de producție și transfer tehnologic au fost cuantificate și garantate și dacă aceeași metodă de evaluare a fost aplicată tuturor operatorilor.
4. Respingerea proiectului Piranha 5 și redirecționarea fondurilor către programul MLI
Articolul publicat de Q Magazine la 31 mai 2026, intitulat „În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară” (Anexa nr. 5), și articolul publicat de HotNews la 2 iunie 2026, intitulat „Singurul contract SAFE al Armatei care a picat. De ce nu a mai cumpărat MApN blindate Piranha 5” (Anexa nr. 7), privesc proiectul pentru 139 de transportoare Piranha 5, pentru care exista o capacitate de producție și integrare în România prin cooperarea dintre General Dynamics European Land Systems și Uzina Mecanică București, societate din portofoliul ROMARM. Potrivit explicației publice redate în aceste articole, Parlamentului i-ar fi fost prezentată o valoare de aproximativ 6 milioane euro pentru un vehicul, în timp ce valoarea finală solicitată ar fi ajuns la aproximativ 9,4 milioane euro, motiv pentru care proiectul a fost respins, iar fondurile au fost redirecționate către programul mașinii de luptă a infanteriei.
Articolul publicat de Amos News la 8 iunie 2026, intitulat „Americanii explodează după eliminarea din SAFE și somează președintele și guvernul să repare urgent situația” (Anexa nr. 8), reproduce poziția GDELS, care contestă caracterul direct comparabil al valorilor și susține că vehiculele solicitate în cadrul SAFE aveau zeci de modificări tehnice față de configurațiile contractate anterior, că autoritățile ar fi acordat mai puțin de paisprezece zile pentru pregătirea răspunsului și că evoluția costurilor materialelor, componentelor și cererii a influențat estimarea.
În acest context, solicităm ridicarea cerințelor tehnice aprobate de Parlament, a versiunilor transmise ulterior operatorului, a estimării comunicate la 14 noiembrie 2025, a răspunsului la solicitarea de informații din 23 martie 2026, a structurii complete de preț, a notelor de negociere, a analizei de comparabilitate și a actului prin care s-a aprobat redirecționarea fondurilor. Trebuie stabilit dacă diferența de preț provenea dintr-o majorare reală pentru aceeași configurație sau dintr-o schimbare substanțială a configurației, dacă bugetul inițial fusese fundamentat pe informații actuale și dacă transferul către programul MLI a respectat aprobările naționale și europene.
5. Sistemul de armament individual
Articolul publicat de News.ro la 25 mai 2026, intitulat „Sistemul de armament individual de 816,6 milioane euro. Din șapte companii selectate inițial, câștigătoare este a opta” (Anexa nr. 9), articolul publicat de PressOne la 1 iunie 2026, intitulat „Miliardele SAFE. România va cumpăra pistoale și arme de asalt de la o companie administrată de fostul partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc” (Anexa nr. 10), articolul publicat de PressOne la 2 iunie 2026, intitulat „Autonomie militară europeană cu arme americane. Cum a ajuns un program SAFE la MAI și la compania germano-americană SIG Sauer” (Anexa nr. 11), și articolul publicat de DeFapt.ro la 6 mai 2026, intitulat „Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu” (Anexa nr. 12), susțin că, deși o listă inițială ar fi cuprins șapte operatori, soluția selectată ar fi fost asociată unui al optulea operator și ridică întrebări privind criteriile tehnice, compatibilitatea cu cerințele SAFE, structura de proprietate și control, relațiile personale invocate în spațiul public și timpul foarte scurt acordat analizei parlamentare. Aceste articole conțin și poziții ori explicații ale autorităților, care trebuie confruntate cu dosarul integral al proiectului.
Existență a unei relații profesionale sau personale relatate de presă poate constitui un conflict de interese ori oferă indicii privind un act de corupție. Verificarea trebuie să stabilească cine a introdus operatorul în procedură, la ce dată, pe baza căror documente, dacă ceilalți operatori au fost evaluați după aceleași criterii, dacă cerințele au fost modificate, dacă soluția îndeplinește condițiile privind stabilirea, controlul și proveniența componentelor în spațiul eligibil SAFE și dacă persoanele implicate au declarat și gestionat eventualele situații de incompatibilitate ori conflict.
6. Proiectul OCCULT-AI atribuit Digi
Articolul publicat de Q Magazine la 18 iulie 2026, intitulat „De ce nu anchetează nimeni atribuirile din Programul SAFE?” (Anexa nr. 2), articolul publicat de HotNews la 20 iunie 2026, intitulat „SRI, noi detalii despre contractul de 200.000.000 de euro cu Digi. Ce este OCCULT-AI” (Anexa nr. 13), și precizările transmise public de Serviciul Român de Informații la 4 iunie 2026 privind proiectul SAFE atribuit Digi (Anexa nr. 19) descriu o succesiune de răspunsuri publice care nu clarifică în mod unitar cine a decis alegerea operatorului Digi, care au fost competitorii, ce criterii au fost aplicate și cum au fost evaluate cerințele de securitate și eligibilitate. Valoarea publică a proiectului, de aproximativ 190 până la 200 milioane euro, justifică verificarea completă a circuitului decizional.
Solicităm identificarea autorității care a inițiat selecția, a persoanelor care au propus și aprobat operatorul, a documentelor privind consultarea pieței, a justificării tehnice, a condițiilor de securitate, a structurii subcontractării și a motivului pentru care comunicările publice au atribuit decizia unor instituții diferite..
7. Programul mașinii de luptă a infanteriei
Articolul publicat de Defence Industry Europe la 16 aprilie 2026, intitulat „Romania faces growing allegations of a pre-arranged outcome in 3 billion euro infantry fighting vehicle programme” (Anexa nr. 14), articolul publicat de aceeași publicație la 2 aprilie 2026, intitulat „Romania balks at Rheinmetall over alleged price hikes as SAFE procurement programme faces rising political pressure” (Anexa nr. 15), și analiza publicată de Warsight la 28 aprilie 2026, intitulată „Romania to award Rheinmetall EUR 5 billion in SAFE contracts” (Anexa nr. 16), susțin că rezultatul programului MLI ar fi putut fi anticipat prin cerințe și înțelegeri industriale anterioare evaluării și că unele prețuri ar fi crescut în cursul negocierii. Aceste susțineri au nevoie de verificare, mai ales în contextul în care fondurile neutilizate pentru Piranha 5 ar fi fost redirecționate către același program.
Solicităm compararea cerințelor succesive, a răspunsurilor tuturor operatorilor, a matricei de evaluare, a studiilor de piață, a notelor de fundamentare și a negocierilor industriale, precum și verificarea momentului în care a fost luată decizia efectivă. Trebuie stabilit dacă redirecționarea fondurilor a mărit valoarea ori cantitatea programului, cine a aprobat modificarea și dacă operatorii alternativi au avut o posibilitate reală și egală de a participa.
8. Proiectele de drone și sisteme antidronă coordonate de MAI
Articolul publicat de News.ro la 19 iulie 2026, intitulat „Finanțate cu 223 milioane euro prin SAFE, proiectele de drone și antidronă coordonate de MAI, făcute în cooperare cu alte state” (Anexa nr. 17), reproduce declarații potrivit cărora procesul nu ar fi beneficiat de o evaluare suficient de clară, deși ar fi existat discuții cu un producător român și obligația unei cooperări cu alte state. Relatarea nu stabilește existența unei infracțiuni, dar indică necesitatea verificării criteriilor prin care au fost alese soluțiile, partenerii și producătorii, a justificării cooperării comune și a modului de valorificare a capacităților industriale naționale.
9. Șantierul Naval Mangalia și contractele din domeniul naval
Articolul publicat de Libertatea la 28 august 2026, intitulat „Ce se întâmplă cu Șantierul Naval Damen Mangalia după al treilea eșec de vânzare și de ce ezită gigantul Rheinmetall să cumpere” (Anexa nr. 18), descrie situația economică și juridică a Șantierului Naval Mangalia și interesul industrial atribuit grupului Rheinmetall, în contextul contractelor navale și al necesității unei capacități de producție în România. Existența unui asemenea interes comercial nu este nelegală. Solicităm însă verificarea separată a eventualelor discuții, condiționalități ori înțelegeri prin care atribuirea unor contracte publice ar fi putut fi legată de dobândirea, utilizarea sau controlul unor active ale șantierului, precum și a modului în care au fost protejate interesele patrimoniale ale statului.
10. Raportările și sesizările Blocului Național Sindical
Raportul de monitorizare întocmit de Blocul Național Sindical privind Programul SAFE (Anexa nr. 24) și sesizarea adresată de aceeași organizație Comisiei Europene, OLAF, Parchetului European, Curții Europene de Conturi și Ombudsmanului European (Anexa nr. 25) formulează obiecții privind transparența, controlul, concurența, protejarea industriei naționale și gestionarea fondurilor SAFE. Aceste documente identifică acte, decizii și trasee financiare care pot fi verificate prin cooperare cu autoritățile europene și prin solicitarea răspunsurilor comunicate organizației sesizante” arată denunțul AUR depus la DNA pe programul SAFE.