Transelectrica a spus dacă există sau nu risc de pană majoră de curent în România, în contextul actualei crize energetice, cuzată de scăderea debitului Dunării și riscul închiderii complete a centralei nucleare de la Cernavodă.
Transelectrica anunță că nu există risc de pană majoră de curent în România. Compania a transmis, printr-un comunicat de presă, că nivelul actual de risc privind funcţionarea sigură a Sistemului Energetic Naţional şi continuitatea alimentării cu energie electrică este gestionat astfel încât să nu existe riscul unei avarii majore, iar măsurile voluntare de consum responsabil şi-au demonstrat eficienţa în menţinerea echilibrului SEN în ultimele zile.
"În contextul condiţiilor excepţionale generate de seceta severă, care afectează Sistemul Electroenergetic Naţional, precum şi sistemele electroenergetice din regiune, într-o manieră fără precedent din perspectiva operării, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA menţine funcţionarea în siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, prin aplicarea măsurilor operative necesare, monitorizarea permanentă a parametrilor de funcţionare, coordonarea în timp real a sistemului şi colaborarea continuă cu toate instituţiile relevante şi entităţile implicate, precum şi cu toţi operatorii de transport şi sistem din regiune şi din Europa. În pofida stresului operaţional la care este suspus Sistemul Electroenergetic Naţional, în condiţiile actuale, nivelul actual de risc privind funcţionarea sigură a sistemului şi continuitatea alimentării cu energie electrică este gestionat astfel încât să nu existe riscul unei avarii majore", se menţionează într-un comunicat al companiei.
Reducerea consumului de energie în orele de vârf ar avea efect
Potrivit Transelectrica, măsurile voluntare de consum responsabil şi-au demonstrat deja eficienţa în menţinerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Naţional în ultimele zile şi rămân importante pentru susţinerea stabilităţii acestuia în perioada următoare.
VEZI ȘI: Cine câștigă de pe urma crizei energetice din România
"Prin Dispecerul Energetic Naţional, Transelectrica monitorizează permanent evoluţia consumului şi a producţiei de energie electrică, echilibrul producţie - consum, frecvenţa sistemului, nivelurile de tensiune, fluxurile de putere, schimburile transfrontaliere şi rezervele operaţionale disponibile, utilizând toate resursele şi instrumentele de operare, inclusiv capacităţile de import, pentru menţinerea funcţionării în condiţii de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional", se subliniază în comunicat.
Totodată, Transelectrica subliniază că pentru asigurarea continuităţii alimentării cu energie electrică, sunt valorificate la maximum capacităţile de producţie şi de stocare disponibile, posibilităţile de import şi de schimb transfrontalier, precum şi rezervele destinate gestionării unor astfel de situaţii.
Românii, îndemnați să reducă consumul între orele 19:00 și 23:00
România se confruntă cu o criză energetică acută după ce debitul Dunării, fluviul care traversează zece ţări europene din Germania până la Marea Neagră, a scăzut la minime istorice din cauza secetei. Astfel, una dintre cele mai mari îngrijorări este legată acum de producția de energie. Situaţia a impus deja o reducere a activităţii la centrala nucleară de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din energia electrică a ţării. Unul dintre reactoarele centralei a fost deja oprit, iar autorităţile au anunţat iniţial închiderea celui de-al doilea reactor, deşi ulterior au decis să îl menţină operaţional deocamdată.
În acest context, românii sunt îndemnați să reducă voluntar consumul de energie electrică între orele 19:00 și 23:00. Primul apel venise acum câteva zile din partea premierului interimar Ilie Bolojan, după ce Guvernul declarase stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august. Ulterior el venise cu un apel și către autoritățile locale.
„De asemenea, fac un apel către autoritățile locale, către toate instituțiile publice ca la orele serii să reducă activitățile care țin de clădiri, de iluminatul arhitectural, iar acolo unde au sisteme de telegestiune privind iluminatul public, să regleze intensitatea luminoasă în așa fel încât prin scăderea acesteia să genereze economii între ora 20:00 și 01.00, de când se aprinde, de exemplu, iluminatul public și până la ora 23:00”, a spus Bolojan acum două zile.
Unul dintre printre primii primari care au răspuns apelului lansat de Bolojan a fost Mihai Chirica, de la Iași, apoi au urmat și alții.
VEZI ȘI: Val de măsuri pentru reducerea consumului de energie: Cum răspund primăriile la apelul Guvernului
Ieri, și directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban, recomanda cetățenilor ca între orele 19:00 și 23:00 să analizele reducerea voluntară a consumului.
"Perioada critică este estimată în special în intervalele de consum de seară, între orele 19:00 şi 23:00, când se recomandă aplicarea unor măsuri voluntare de reducere a consumului de energie electrică în vederea diminuării deficitului de producţie şi menţinerii siguranţei în funcţionarea Sistemului Energetic Naţional. În acest context, consumatorilor li se recomandă să analizeze posibilitatea reducerii voluntare a consumului în intervalele de vârf. Sunt încurajaţi să îşi reprogrameze, pe cât posibil, activităţile cu consum ridicat de energie în afara intervalului 19:00-23:00, de preferat în timpul zilei, când producţia din surse fotovoltaice este mai ridicată”, a explicat Daniela Dărăban (ACUE).
De ce a fost amânată scufundarea celor patru barje în Dunăre
Astăzi urma să aibă loc operațiunea de scufundare a celor patru barje în Dunăre, menită să crească debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă, a doua intervenție excepțională adoptată de autorități pentru a evita oprirea completă a centralei, după aruncarea în aer a stâncii Pârjoaia. Deși scufundarea barjelor fusese programată pentru miercuri după-amiaza, intervenția a fost amânată pentru joi dimineață.
„În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu.
El a spus că activitatea va începe joi la ora 8:00, însă ora exactă la care vor fi scufundate barjele va fi stabilită în urma unei noi ședințe operative.
„Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a mai spus Scrioșteanu.
Reamintim că miercuri seara, directorul centralei nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, declarase că dacă reușește operațiunea cu barjele scufundate în Dunăre, se asigură încă 2-3 zile de funcționare a reactorului 2, în caz contrar vor fi nevoiți ca, în 5-7 zile, să oprească și Unitatea 2.
Cum este folosită apa la răcirea reactoarelor de la Cernavodă. E nevoie de echivalentul unei piscine olimpice în fiecare minut, pentru fiecare reactor
Directorul centralei nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, explicase și cum este folosită apa la răcirea reactoarelor.
"Apa de răcire funcționează în felul următor: fiecare unitate nucleară are nevoie de 40m³/s pentru funcționare în regim normal. Asta înseamnă, am făcut eu un calcul, o piscină olimpică în fiecare minut, pentru fiecare reactor. Deci în spatele acestor ziduri, se află casa pompelor, site, grătare și sunt trei pompe mari de 11 m³/s fiecare care asigură răcirea condesatorului turbinei. Acea răcire este necesară pentru a produce cei 700 de megawați pe care-i produce o unitate nucleară.
În afară de acele pompe de răcire pentru condesatorul turbinei mai avem și pompele de răcire pentru sistemele de răcire ale reactorului, care și ele mai consumă 10m³ în total. Deci ajungem la 40m³/s la fiecare unitate. În spatele acestor ziduri se află pompele mari care asigură răcirea reactorului", a mai explicat directorul centralei nucleare de la Cernavodă.
Problema capacității de stocare a energiei în România. Expert: Trebuie investiții în două sectoare cheie
Trecem prin această criză și din cauza lipsei de stocare suficientă. Doar pe timpul zilei România produce mai mult decât consumă, dar pe timp de seară situația se schimbă radical. România este printre țările fruntașe care cumpără energie electrică la prețuri exorbitante. Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a declarat că pentru a rezolva aceste probleme trebuie accelerate investițiile.
„De ce statul român a decis să meargă foarte repede și foarte mult spre dezvoltări de parcuri fotovoltaice, fără a le corobora cu investiții pe partea de stocare... nu știu. Foarte onest, e greu de răspuns la această întrebare, pentru că noi, în zona privată, am avertizat de foarte multă vreme că beneficiul energiei ieftine produse în timpul zilei de panourile fotovoltaice poate fi maximizat doar dacă e utilizat și atunci când ai vârfuri de consum. (...)
În timpul zilei, de multe ori sunt situații în care există aceste prețuri negative, adică unii dintre participanții la piață trebuie să plătească operatorul de transport pentru costurile legate de intrarea în sistem, peste ceea ce sistemul poate duce, deci sunt mult mai multe costuri. Noi acum vedem partea de influență directă în această situație de secetă către clienți și consumatorii non-casnici, dar în sector se vorbește de această problemă de cel puțin 4 ani”, a atras atenția Daniela Dărăban, miercuri, 5 august, în cadrul unei intervenții la Digi 24.