Oamenii estimează că mai mult de o treime din timpul petrecut pe telefon este folosit fără un scop, potrivit unui nou raport, citat de BBC. Dr. Eleanor Drage de la Universitatea Cambridge a spus că „aceasta nu este doar o chestiune de oameni care iau decizii neinspirate”, ci că suntem „subminați de natura captivantă a tehnologiei”.
Iar deși a cere oamenilor să își raporteze singuri utilizarea telefonului poate fi inexact, recunoașterea propriilor obiceiuri este „un prim pas foarte important” pentru a le gestiona, a spus profesorul Pete Etchells de la Universitatea Bath Spa.
Sondajele comandate de Virgin Media O2 arată că adulții din Marea Britanie petrec în medie patru ore pe zi pe telefon, iar 36% din acest timp are loc fără intenție. Raportul a mai arătat că mulți oameni sunt conștienți de instrumentele prin care își pot controla timpul petrecut pe ecran, dar le este greu să găsească voința de a le folosi.
„În ciuda unei conștientizări tot mai mari a efectelor negative ale utilizării obișnuite și excesive a dispozitivelor, oamenii se luptă să își gestioneze cu succes timpul online”, a spus Drage, cercetător senior la Universitatea Cambridge.
Persoanele chestionate au declarat că folosirea smartphone-ului lor este în mare parte intenționată și include acțiuni precum trimiterea de mesaje, folosirea hărților sau verificarea vremii.
Dar participanții au spus că petrec, de asemenea, timp derulând fără scop sau trec rapid prin aplicații. Sondajul a sugerat că persoanele care au spus că își petrec mai mult timp folosindu-și telefonul fără un motiv au fost și mai predispuse să raporteze experiențe negative, inclusiv faptul că se simt mai rău după aceea sau că văd conținut dăunător ori neplăcut.
Raportul, intitulat „Vârsta pilotului automat”, s-a bazat pe datele a trei sondaje realizate între 2024 și 2026.
Cel mai recent sondaj a întrebat aproximativ 6.000 de persoane cu vârsta de 16 ani și peste cum se simt în legătură cu timpul petrecut pe ecran. Însă unii experți spun că a te baza pe statistici raportate de respondenți privind timpul petrecut pe ecran poate să nu surprindă complet imaginea obiceiurilor, stării de bine sau nuanțelor legate de utilizarea ecranului.
Eroare umană
„Suntem foarte slabi la a estima timpul pe care îl petrecem făcând lucruri, în special când vine vorba de utilizarea tehnologiei”, a spus Etchells, profesor de psihologie și comunicare științifică la Universitatea Bath Spa.
El a declarat pentru BBC că studiile au arătat că statisticile raportate de utilizatori despre folosirea telefonului și timpul petrecut pe ecran sunt adesea exagerate în comparație cu măsurătorile obiective, ceea ce poate crea o „corelație artificial crescută” atunci când sunt raportate la starea de sănătate a unei persoane. Totuși, Etchells a spus că, în ciuda rezervei sale față de aceste date, raportul „Vârsta pilotului automat” este util deoarece sugerează că oamenii devin mai conștienți de obiceiurile lor legate de telefon.
„Să poți observa când îl folosești fără să vrei sau fără să ai nevoie este un prim pas foarte important”, a spus el.
Un element esențial pentru înțelegerea impactului timpului petrecut pe ecran este să știi că acesta nu înseamnă întotdeauna „ceva rău”, ci mai degrabă să identifici situațiile în care poate duce la comportamente nedorite sau activități periculoase, cum ar fi verificarea telefonului în timp ce conduci, a adăugat Etchells.
Netta Weinstein de la Universitatea Reading a spus că oamenii ar trebui să evite să fie prea critici față de utilizarea fără scop a telefonului, deoarece derularea poate oferi relaxare, distragere, umor sau conectare pentru unii.
„Dar merită să ne întrebăm dacă ne lasă cu adevărat mai odihniți sau dacă pur și simplu ieșim din acea experiență simțindu-ne la fel sau uneori chiar mai rău”, a spus ea.
Către o utilizare „gestionabilă”
Experții spun că aceste rezultate reprezintă și o oportunitate de a analiza modul în care designul smartphone-urilor influențează obiceiurile noastre.
Etchells a menționat că și-ar dori mai multă presiune asupra companiilor de tehnologie în privința notificărilor și spune că faptul că acestea sunt adesea activate din oficiu „nu este o alegere de design făcută avându-ne pe noi în vedere”. Rafe Clayton, lector superior în media și comunicare la Universitatea Leeds, a declarat pentru BBC că dezactivarea notificărilor pentru toate aplicațiile, cu excepția celor esențiale, ar putea fi o modalitate de a avea mai mult control asupra lor.
Recomandările pentru reducerea derulării fără scop ar putea include și „petrecerea mai mult timp în activități care nu sunt conectate la lumea digitală”, a spus el.
Drage a afirmat că obiectivul ei este ca utilizarea dispozitivelor să devină „gestionabilă” și să ajute oamenii să aibă un cuvânt mai greu de spus în modul în care este concepută tehnologia.
„Realitatea este că vom continua să folosim aceste mini supercomputere pe care le purtăm cu noi”, a spus ea. „Sunt foarte utile, pot fi și foarte plăcute... chiar vrem să rămânem conectați. Dar întrebarea este cum putem face asta într-un mod pozitiv?”
Drage a declarat pentru BBC: „Nu există o singură modalitate prin care le spunem oamenilor cum să își folosească dispozitivele, dar ceea ce ne dorim este să ajutăm persoanele care vor să simtă că au mai mult control”.
Ea și alți cercetători de la Centrul Leverhulme pentru Viitorul Inteligenței din cadrul Universității Cambridge vor analiza utilizarea inteligenței artificiale generative și impactul acesteia într-o inițiativă de cercetare de cinci ani finanțată de Virgin Media O2.