Un raport al ONU acuză Rusia de crime de război și crime împotriva umanității pentru atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice a Ucrainei constituie crime de război şi crime împotriva umanităţii, au declarat luni reprezentanţi ai ONU pentru drepturile omului, citaţi de DPA şi AFP.
Într-un raport prezentat Adunării Generale a ONU de la New York, Comisia internaţională independentă de anchetă privind Ucraina descrie ani întregi de atacuri sistematice asupra centralelor termice, liniilor electrice, instalaţiilor de gaze şi altor elemente de infrastructură.
"Comisia a concluzionat că autorităţile ruse au comis crime de război prin direcţionarea intenţionată a atacurilor împotriva unor obiective civile, precum şi crime împotriva umanităţii, prin alte acte inumane", precum atacurile cu drone împotriva populaţiei civile şi transferul forţat de populaţii.
"Milioane de persoane din Ucraina s-au confruntat cu întreruperi prelungite de încălzire, electricitate, apă şi gaze"
Raportul menţionează că mii de gospodării au trebuit să se descurce fără încălzire iarna trecută, în timp ce milioane de oameni au fost afectaţi de întreruperi de curent. În document se subliniază că frigul are consecinţe negative asupra sănătăţii fizice şi mintale a populaţiei.
"Iarna trecută, când temperaturile au scăzut până la minus 21 de grade Celsius, milioane de persoane din Ucraina s-au confruntat cu întreruperi prelungite de încălzire, electricitate, apă şi gaze şi au trebuit să facă faţă unor condiţii de viaţă insuportabile", subliniază comisia, citată de AFP.
"Pe măsură ce începe un nou sezon rece, atacurile s-au intensificat din nou şi există o îngrijorare serioasă pentru viaţa şi sănătatea civililor", trag un semnal autorii raportului.
Trafic de persoane pentru recrutarea de combatanţi străini
Comisia, înfiinţată de Consiliul ONU pentru drepturile omului, acuză Moscova de trafic de persoane în legătură cu recrutarea de combatanţi străini. În acest sens, Comisia precizează că "a adunat dovezi convingătoare care arată că autorităţile ruse s-au făcut vinovate de traficul de persoane provenite din 29 de ţări", de la Bangladesh la El Salvador, trecând prin Africa de Sud.
Odată ajunşi în Rusia, unora dintre aceşti combatanţi li s-au confiscat documentele oficiale, după care au fost trimişi în Ucraina, de cele mai multe ori "în misiuni periculoase". "Majoritatea celor recrutaţi au fost ucişi sau daţi dispăruţi, iar alţii au fost răniţi sau capturaţi", se afirmă în raport.
Amnesty International a formulat acuzaţii similare în septembrie.
Potrivit cifrelor ucrainene, peste 28.000 de cetăţeni străini din mai mult de 130 de ţări au semnat contracte cu forţele armate ruse de la invazia pe scară largă declanşată de Rusia în Ucraina în februarie 2022.
Comisia, care nu vorbeşte în numele ONU, nu este recunoscută de Moscova şi nu a primit niciun fel de ajutor din partea autorităţilor ruse, potrivit AFP.
Nu este prea târziu pentru a-l propune pe Viktor Orban ca secretar general al ONU, spune Rusia
Viktor Orbán ar putea candida la conducerea ONU cu sprijinul comun al Washingtonului, Moscovei și Beijingului, potrivit WSJ. Fostul premier ungar va intra în cursă doar dacă are garanția că va câștiga.
Planul Administrației de la Casa Albă ar fi ca Viktor Orban să candideze ca reprezentant comun al Statelor Unite, Rusiei și Chinei, a transmis WSJ citat de i24news. Planul așteaptă o decizie finală a lui Donald Trump în privința fostului premier al Ungariei.
Un oficial al Departamentului de Stat a declarat că ideea pare nebunească la prima vedere, dar că se crede că Rusia și China o susțin, pe baza unor discuții anterioare cu Washingtonul.
Conform relatării, ideea a venit din partea oficialilor americani, care au menționat în repetate rânduri „pe cineva ca Orbán” în discuțiile despre cine ar trebui să conducă ONU. Omologii lor chinezi și ruși s-au arătat de acord.
"Fostul prim-ministru ungar Viktor Orban încă poate fi, din punct de vedere tehnic, nominalizat pentru funcţia de secretar general al Naţiunilor Unite", a declarat luni, la Moscova, un adjunct al ministrului rus de externe, argumentând că termenul-limită pentru depunerea candidaturilor nu a expirat, relatează MTI.
Aleksandr Alimov a făcut această precizare ca răspuns la articolul din The Wall Street Journal - care citează surse din trei ţări - conform căruia administraţia preşedintelui american Donald Trump l-a propus pe Orban pentru funcţia de secretar general al ONU, iar SUA l-au încurajat pe fostul premier să intre în cursă.
"Nu există restricţii", a declarat Alimov, întrebat fiind dacă nominalizarea lui Orban pentru acest post este posibilă din punct de vedere tehnic, potrivit Agerpres. "Nu excludem apariţia altor candidaţi".
Oficialul Departamentului de Stat a estimat că Orbán ar putea obține „fără probleme” opt voturi în Consiliul de Securitate, existând posibilitatea de a ajunge la 10 voturi din totalul celor 15 membri ai Consiliului. Totuși, Marea Britanie și Franța – care sunt, de regulă, prudente în ceea ce privește exercitarea dreptului de veto – ar putea bloca numirea sa.
"Candidatul conservator ideal, în stil MAGA"
Oficialul l-a descris pe Orbán drept „candidatul conservator ideal, în stil MAGA”, în timp ce un reprezentant al unei alte țări a remarcat că ceilalți candidați pun accentul mai degrabă pe latura de „secretar” - având experiență birocratică sau diplomatică desfășurată în culise -, pe când Orbán ar reprezenta mai degrabă latura de „general”.
Oficialii americani l-au contactat pe Orbán pentru a-i afla interesul, iar acesta s-a arătat deschis, deși a exprimat anumite rezerve, având în vedere orientarea sa politică naționalistă. Potrivit surselor, el nu intenționează să candideze decât dacă are certitudinea că poate câștiga.
Fostul premier al Ungariei a refuzat să comenteze informațiile.
Președintele Donald Trump și-a exprimat susținerea pentru Orbán în timpul alegerilor din Ungaria, din luna aprilie, iar vicepreședintele JD Vance a făcut campanie în favoarea sa. Dacă Orbán va intra în cursă, este de așteptat ca aceștia să-l susțină din nou. O a treia sursă, familiarizată cu acest proces, a precizat că anunțul a fost amânat până după alegerile de la jumătatea mandatului (midterms) din SUA.
Cel de-al doilea mandat de cinci ani al actualului secretar general, Antonio Guterres, expiră la 31 decembrie. Conform sistemului neoficial de rotaţie regională al ONU şi aşa cum a indicat o analiză anterioară a think-tank-ului american Council on Foreign Relations, există o probabilitate ridicată ca succesorul lui Guterres să provină din regiunea Americii Latine şi a Caraibilor.
Printre cei care participă în prezent la cursă se numără Ivonne A-Baki, fostă ambasadoare a Ecuadorului în Statele Unite, Franţa şi Qatar; Maria Fernanda Espinosa Garces, fostă preşedintă a Adunării Generale a ONU şi fostă ministră a afacerilor externe şi a apărării a Ecuadorului; Rafael Mariano Grossi, director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi fost diplomat argentinian; Rebeca Grynspan Mayufis, fostă vicepreşedintă a Costa Ricăi şi secretar general al Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD); Olara Otunnu, fost secretar general adjunct al ONU şi fost ministru al afacerilor externe al Ugandei; Carolyn Rodrigues Birkett, reprezentantă permanentă a Guyanei pe lângă ONU şi fostă ministră a afacerilor externe; precum şi Lana Nusseibeh, ministru adjunct al afacerilor externe a Emiratelor Arabe Unite, responsabil cu afacerile politice.
Nusseibeh a intrat în cursă săptămâna trecută, după ce procesul a ajuns într-un impas, fiecare candidat primind cel puţin două voturi "împotrivă" din partea membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate. O nouă rundă de vot preliminar va avea loc miercuri în cadrul Consiliului, potrivit Agerpres.