Tot mai mulți elevi și studenți folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială pentru documentare, redactare și învățare, iar profesorii încearcă să găsească un echilibru. Prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu a susținut că rolul educației rămâne foarte important, indiferent cât de rapid evoluează tehnologia.
„Se pare că, în ultima vreme, unii mai uită cât de importantă este educația. (...) Pot să-mi permit să spun cu toată convingerea ceea ce spun de fiecare dată, fără educație nimic nu se poate. Educația stă la baza tuturor lucrurilor”, spune rectorul USAMV București.
Potrivit lui, tehnologia poate furniza răspunsuri rapide, însă nu poate înlocui pregătirea necesară pentru a pune întrebările potrivite și pentru a interpreta corect informațiile primite.
De ce inteligența artificială nu poate înlocui educația
Sorin Cîmpeanu consideră că inteligența artificială va deveni inevitabil parte din viața de zi cu zi, însă eficiența utilizării sale depinde de nivelul de pregătire al utilizatorului.
„Inteligența artificială este fără doar și poate viitorul. Că vrem sau că nu vrem, ea va fi mult mai prezentă în viețile noastre. Ideea este că fără educație nu o să poți utiliza acest instrument spectaculos obținut printr-un progres la care nu ne gândeam al tehnologiei, pentru simplu motiv că fără educație nu vei ști să formulezi întrebările corecte. Fără educație nu vei ști să înțelegi răspunsul pe care ți-l furnizează inteligența artificială. Fără educație nu vei ști să aplici ceea ce-ți spune inteligența artificială. Deci, educația va avea cu siguranță rolul ei, chiar dacă inteligența artificială va fi mult mai prezentă”, explică rectorul USAMV București.
Ar trebui interzisă sau introdusă în școli?
Rectorul USAMV București respinge ideea interzicerii inteligenței artificiale și susține integrarea acesteia în procesul educațional.
„Îmi place, aveți printre temele propuse și o întrebare: trebuie interzisă sau integrată în curriculă? Opinia mea este că ar trebui integrată în curriculă și nu neapărat ca un program de studiu de inteligență artificială, ci competențele de utilizare a inteligenței artificiale. Să fie competențe transversale integrate în fiecare program de studiu. Indiferent că vorbim de științe economice, de agricultură, de medicină, de științe sociale, de științe politice, trebuie să ai competențe de utilizare a inteligenței artificiale”, spune Cîmpeanu.
Utilizarea inteligenței artificiale ar trebui să devină o abilitate de bază pentru studenți, indiferent de domeniul în care se specializează. Pe lângă competențele tehnice, Sorin Cîmpeanu consideră că universitățile trebuie să stabilească reguli privind folosirea responsabilă a acestor instrumente.
„Ați mers mai în profunzimea subiectului și ați adresat o altă întrebare etică: ghiduri pentru folosirea inteligenței artificiale în universități. Da, cu siguranță e o întrebare corectă. Cred că răspunsul este, din start, avem nevoie, din moment ce avem nevoie de competențe transversale de inteligență artificială, avem nevoie și de ghiduri pentru a utiliza și să știm în ce limite etice putem utiliza inteligența artificială”, subliniază Sorin Cîmpeanu.
Schimbările din Educație au nevoie și de modificări legislative
În opinia rectorului, adaptarea sistemului educațional la noile realități presupune inclusiv intervenții la nivel legislativ.
„Absolut toate temele pe care le aveți pe agendă necesită reglementare. Reglementarea se face, așa era ultima oară când m-am uitat în Constituție, la nivelul Parlamentului, legiferarea. Iar pentru legiferare e nevoie de oameni informați, este nevoie de oameni care să știe încotro se îndreaptă sistemele de educație și societatea, lucru la care ajută astfel de manifestări”, punctează Sorin Cîmpeanu.
În ciuda dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, rectorul USAMV București este convins că interacțiunea dintre profesor și student va rămâne un element extrem de important al educației.
„Inteligența artificială, oricât de mult va progresa, relația profesor-student sunt convins că va exista, chiar dacă ea va intra într-o nouă paradigmă”, spune Cîmpeanu.
Universitățile trebuie să răspundă unei noi generații de studenți
„Vreau să mai prezint încă o idee de care sunt foarte convins. Universitățile trebuie să-și adapteze comportamentul, oferta educațională, concentrându-se mai mult pe dobândirea de competențe. Tinerii nu mai au răbdarea de a urma programe lungi de 4 ani, de 5 ani, de 6 ani. Vor să achiziționeze rapid competențe pe care să le poată valorifica pe piața muncii. Este vorba, de fapt, de microcertificări. Părerea mea, poate greșesc că lansez această întrebare în dezbatere, că pe viitor vor fi mult mai mulți acei tineri care vor solicita de la universități certificări de scurtă durată, 2-3 săptămâni, 4 săptămâni, 6 săptămâni, să învețe să facă ceva. La finalul celor 6 săptămâni să învețe să facă ceva”, punctează Sorin Cîmpeanu.
În încheierea ideilor, rectorul a explicat că tinerii caută rezultate și competențe care pot fi folosite imediat în activitatea profesională.
„Mergând în tandem cu avantajele pe care le oferă inteligența artificială, tinerii doresc să învețe să facă ceva care să le fie util, doresc să înțeleagă. Se poate trece mai rapid peste dobândirea de informație, pentru că informațiile tocmai ce am fost de acord că le putem obține prin inteligență artificială”, a mai spus rectorul.
DC Media Group organizează, în data de 10 iunie 2026, cea de-a VI-a Ediție a Conferinței anuale dedicate învățământului superior din România intitulată ”Inteligența artificială în Educație-soluție sau problemă?”