Comerțul UE cu așezările ilegale israeliene provoacă o dispută între Ursula von der Leyen și Kaja Kallas.
O dispută de lungă durată în cadrul UE urmează să devină publică, astăzi, la Bruxelles, în timp ce miniștrii de Externe examinează o serie de opțiuni controversate pentru interzicerea comerțului cu așezările ilegale israeliene, relatează Euractiv.
Timp de mai multe luni de zile, Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen s-a confruntat cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), corpul diplomatic al UE condus de Kaja Kallas, într-o luptă pentru putere privind cine ar trebui să controleze politica externă.
Țările care insistă pentru o interdicție la nivelul UE a comerțului cu așezările ilegale
Țări precum Franța, Spania, Belgia, Suedia, Irlanda și Olanda au insistat pentru o interdicție la nivelul UE a comerțului cu așezările ilegale, argumentând că este imperativ ca blocul comunitar să se alinieze la dreptul internațional.
Kaja Kallas, ea însăși aflată sub presiunea a 11 miniștri de externe, și-a presat colegii din Comisie și i-a acuzat la începutul acestui an că obstrucționează lucrările la o revizuire juridică pe care a solicitat-o în aprilie.
Totuși, chiar și atunci când Comisia Europeană a transmis statelor membre mult așteptatul aviz juridic, săptămâna trecută, Executivul UE nu a fost entuziasmat.
„Nu cred că am avut o cooperare pozitivă din partea Comisiei în această privință”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, a cărui țară este în favoarea unei interdicții, pentru sursa citată.
Documentul Comisiei nu a ajuns la o propunere oficială, sugerând în schimb diverse modalități legale de a restricționa sau împiedica fluxul de mărfuri dinspre așezări. Cele trei opțiuni sunt impunerea unui sistem de licențiere mai strict, tarife exorbitante sau o interdicție totală.
Divizați în privința unanimității
Documentul Comisiei a amplificat dezbaterea cu privire la pragul de acord necesar pentru a avansa - o întrebare care pare legalistă, dar este crucială pentru ca orice măsură propusă să fie aplicată.
Țările care susțin interzicerea comerțului cu colonii susțin că aceasta ar trebui considerată pur și simplu o măsură comercială, necesitând un prag mai scăzut, o majoritate calificată mai degrabă decât unanimitate, între statele membre. Însă Comisia a scris în documentul său că toate cele 27 de țări ar trebui să fie de acord cu orice mișcare prospectivă, pentru că ar fi mai degrabă o chestiune de politică externă, decât o măsură comercială tehnică. Documentul respeticv ar fi fost scris de un cerc apropiat de oficiali din jurul Ursulei von der Leyen, potrivit surselor Euractiv.
„Documentul Comisiei nu ajunge să solicite unanimitate, dar dacă îl citești, pare foarte clar că aceasta este ideea”, a spus un diplomat pentru sursa citată.
Necesitatea aprobării unanime a oricărei măsuri ar permite oricărei țări din tabăra „nu”, fie că este vorba de Germania sau Republica Cehă, să o oprească. De exemplu, Berlinul susține cu tărie că această mișcare ar trebui considerată o sancțiune de politică externă, cu cerința ca toate cele 27 de țări să fie de acord.
Aproximativ o duzină de țări, susținute de avocații interni ai Consiliului UE și de cadre universitare pro-palestine, resping această măsură.
Italia, o țară care ar înclina balanța către o majoritate calificată pentru o propunere bazată pe comerț, și-a exprimat deschiderea pentru luarea în considerare a unei astfel de propuneri. Sursa citată relatează că se așteaptă ca un grup de miniștri de Externe să sublinieze că este absurd să nu ne așteptăm ca politica comercială internațională să conțină o politică externă puternică și să acuze Comisia de tactici de tergiversare.
Kallas însăși a recunoscut la începutul acestui an că nu a existat nici unanimitate, nici o majoritate calificată mai mică - a cel puțin 15 țări, reprezentând două treimi din populația UE - pentru orice mișcare.
Ursula von der Leyen: Mingea este în terenul statelor membre
Comisia Europeană a propus oficial sancțiuni radicale împotriva Israelului în septembrie anul trecut, inclusiv suspendarea avantajelor comerciale de care beneficiază Israelul în temeiul Acordului de asociere cu UE.
Mai multe voci susțin că a fost un acord politic atât de abrupt încât era sortit să nu găsească niciodată un consens în rândul guvernelor naționale, care până în prezent nu au căzut de acord asupra sa.
Acum, Comisia Europeană argumentează că, din moment ce nu există unanimitate în adoptarea celei mai mari sancțiuni, nu ar trebui depuse prea multe eforturi pentru a adopta altele noi - însă unii diplomați naționali consideră acest lucru cinic. Întrebată despre chestiunea separată a comerțului cu așezările ilegale – care nu este acoperită de Acordul de Asociere UE-Israel – von der Leyen a pasat responsabilitatea guvernelor naționale, săptămâna trecută, declarând reporterilor: „Mingea este în terenul statelor membre”.
Decizia ar putea întârzia
Helen McEntee, ministrul irlandez de Externe, a cerut un vot „cât mai curând posibil” după prezentarea opțiunilor legale, însă calendarul politic al UE – și cel al Israelului, cu alegeri iminente – sugerează că este probabilă o perioadă de stagnare suplimentară.
După reuniunea de luni, miniștrii de Externe ai UE se vor reuni din nou abia pe 12 octombrie, atunci când Israelul se va afla probabil în punctul culminant al campaniei electorale. Alegerile generale din Israel vor avea loc pe 27 octombrie, iar instituțiile europene vor fi probabil precaute în a lua orice măsură în mijlocul unei campanii electorale aprinse, mai ales că aceasta ar putea face jocul în favoarea unor miniștri extremiști, precum Itamar Ben Gvir, în contextul în care candidații se luptă să-i învingă pe Benjamin Netanyahu și pe partenerii săi de coaliție, notează sursa citată.