Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Români, combate ideea înființării unui „Stat Rom”, lansată public de Dorin Cioabă și care ar urma să fie discutată la Congresul Internațional al Romilor de la Sibiu
Într-un comunicat de presă remis redacției DC News, Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale a Romilor (ANR), precizează că romii au nevoie de reprezentare și demnitate, nu de un stat separat
„Ideea înființării unui „Stat Rom”, lansată public de Dorin Cioabă și asociată unui proiect care ar urma să fie discutat la Congresul Internațional al Romilor de la Sibiu, deschide o discuție care merită purtată cu seriozitate. Este legitim ca orice membru al comunității rome să propună o viziune pentru viitorul romilor. Tocmai de aceea, însă, cred că această idee trebuie analizată dincolo de caracterul ei spectaculos și simbolic.
Personal, nu consider că soluția pentru viitorul romilor este constituirea unui stat separat.
Această poziție nu are nimic de-a face cu negarea identității rome. Dimpotrivă. Consider că identitatea romă trebuie afirmată, protejată și transmisă generațiilor viitoare. Dar identitatea etnică nu presupune în mod automat existența unui teritoriu suveran și a unui stat propriu.
Romii reprezintă una dintre marile comunități transnaționale ale Europei. Trăim în România, Franța, Spania, Italia, Germania, Marea Britanie și în multe alte state. Avem cetățenii diferite, istorii familiale diferite și experiențe sociale diferite, însă împărtășim o identitate și o istorie romă comună.
Tocmai această realitate face ca proiectul unui stat rom să ridice mai multe întrebări decât răspunsuri.
Care ar fi teritoriul acestui stat? Cine ar fi cetățenii lui? Cine ar avea dreptul să vorbească în numele tuturor romilor? Cine ar stabili criteriile de reprezentare? Cine ar exercita autoritatea politică și în baza cărui mandat democratic?
Acestea nu sunt detalii tehnice. Sunt întrebările fundamentale care definesc existența unui stat și legitimitatea instituțiilor sale.
Comparația cu Vaticanul nu rezolvă această problemă. Vaticanul este rezultatul unei istorii juridice și geopolitice extrem de specifice, are un teritoriu determinat și o suveranitate recunoscută internațional. O comunitate transnațională precum cea romă nu poate fi transformată într-un proiect statal prin simpla transpunere a acestui model.
Mai important este să ne întrebăm ce problemă concretă a romilor ar rezolva un asemenea stat.
Ar reduce abandonul școlar? Ar combate discriminarea? Ar elimina sărăcia? Ar crea locuri de muncă? Ar îmbunătăți accesul la educație și sănătate? Ar crește participarea politică a romilor? Ar elimina stereotipurile care încă există în societățile europene?
Nu cred.
Problemele reale ale comunităților rome nu sunt generate de absența unui teritoriu propriu. Ele sunt legate de excluziune socială, discriminare, acces inegal la educație, locuire, muncă și servicii publice, dar și de capacitatea noastră de a construi reprezentare și lideri credibili.
Acolo trebuie să investim energia politică și resursele comunității.
Avem nevoie de copii romi care să rămână la școală și să ajungă la universitate. Avem nevoie de profesioniști romi în administrație, educație, justiție, medicină, diplomație și economie. Avem nevoie de antreprenori și de o clasă de mijloc romă puternică. Avem nevoie de reprezentare politică democratică și competentă. Avem nevoie de instituții rome profesioniste și de o voce romă puternică în România și în instituțiile europene.
Aceasta este, în opinia mea, direcția strategică pentru următoarele generații.
Nu cred într-o comunitate romă construită prin separare, ci într-o comunitate romă puternică în interiorul societăților în care trăiește și în interiorul proiectului european.
Romii nu trebuie să aleagă între identitatea lor și cetățenia pe care o au.
Un rom poate fi rom și român. Poate fi rom și francez. Rom și spaniol. Rom și cetățean european.
Aceste identități nu se exclud.
Din contră, maturitatea unei societăți democratice se măsoară tocmai prin capacitatea de a permite unei persoane să își păstreze identitatea culturală și etnică, fără să fie obligată să se izoleze pentru a o proteja.
În România, romii fac parte din istoria acestei țări. Nu suntem o comunitate venită ieri și care așteaptă să își găsească un loc pe hartă. Suntem parte din această societate și trebuie să fim parte deplină din viitorul ei.
Am spus în repetate rânduri că trebuie să facem vizibili romii care muncesc, își plătesc taxele, își educă copiii și contribuie la dezvoltarea societății. Aceștia sunt modelele pe care trebuie să le promovăm.
Nu vreau ca succesul unui rom să fie măsurat prin cât de mult se poate îndepărta de societate, ci prin cât de mult poate contribui la ea fără să își piardă identitatea.
În acest sens, cred că avem nevoie de o schimbare de paradigmă.
De la reprezentarea romilor ca victime permanente la reprezentarea lor ca cetățeni activi.
De la discursul despre marginalizare la politici publice care produc mobilitate socială.
De la simboluri la rezultate.
De la fragmentare la reprezentare democratică.
Și, mai ales, de la ideea că identitatea trebuie apărată prin separare la convingerea că identitatea poate fi afirmată cu demnitate în interiorul unei societăți democratice și al unei Europe unite.
Romii au nevoie de o voce puternică. Au nevoie de instituții. Au nevoie de reprezentare. Au nevoie de respect.
Dar nu cred că au nevoie de un stat separat.
Nu avem nevoie de o graniță care să ne definească. Avem nevoie de școli, de profesii, de oportunități, de reprezentare și de instituții care să ne garanteze că putem fi ceea ce suntem, oriunde trăim.
Aceasta este viziunea în care cred: o comunitate romă puternică, demnă și reprezentată, parte deplină a României și a Europei, nu izolată de ele”, transmite Iulian Paraschiv într-un comunicat remis redacției DC News.
Precizările președintelui Agenției Naționale a Romilor vin în urma unui interviu televizat la KanalD în care Dorin Cioabă a precizat că își dorește ca romii să aibă o țară cu granițe definite.