Premierul interimar Ilie Bolojan spune că sunt şanse mici ca PSD să susţină şi să voteze legea salarizării, jalon în PNRR.
Premierul interimar Ilie Bolojan apreciază că există o probabilitate redusă ca PSD să susţină proiectul legii salarizării.
"Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade, pentru că, aşa cum ştiţi, avem termen să-l aprobăm până luni, săptămâna viitoare, până pe data de 31. Şi, din păcate, la cum merg lucrurile şi văzând declaraţiile PSD care au fost făcute, inclusiv prin postări sau reacţii publice, cred că e o probabilitate redusă să susţină acest proiect, deşi el este unul foarte important pentru România din mai multe puncte de vedere", a spus Bolojan, marţi seara, la Digi24.
Premierul a estimat că miercuri va exista "un deznodământ" în ce priveşte soarta proiectului de lege. El a menţionat că "e greu" de negociat, deoarece "s-a ajuns la o limită" a anvelopei salariale.
"Miniştrii - şi în această după-amiază - au căutat să facă toate calculele la nivel maxim posibil, suportabil, care, pe de-o parte să fie avizate de către Comisie, pe de altă parte să menţină echilibrele noastre bugetare. Şi probabil că în cursul zilei de mâine vom avea un deznodământ pe acest proiect de lege, pentru că dacă nu se depune mâine, de exemplu, în aşa fel încât joi-vineri să fie dezbătut, nu mai este efectiv timpul fizic ca el să devină lege. Dar, indiferent ce guvern va veni, vă rog să vă gândiţi că spaţiile fiscale pe care le va avea nu vor fi mai mari, realităţile noastre bugetare nu vor fi foarte diferite", a spus el.
"Partidul care are responsabilitatea blocării legii este PSD"
Premierul şi-a exprimat convingerea că, în cazul în care nu va fi depus proiectul de lege, responsabilitatea revine PSD.
"Dacă această lege nu se va depune, în mod cert, partidul care are responsabilitatea blocării legii salarizării este Partidul Social Democrat, asta este cât se poate de clar. (...) Dacă la ceea ce ne-am angajat până acum, PSD nu a respectat programul de guvernare, minţindu-şi partenerii, minţindu-şi alegătorii, dacă nici acest test, care este important, legea salarizării, deşi e un angajament luat de toate guvernele, deşi n-a fost contestat de nimeni, nu va fi dus la capăt, înseamnă că va exista un semn de întrebare asupra capacităţii noastre de a lua măsurile de scădere a deficitului, pentru că anul viitor lucrurile nu se închid aici", a afirmat premierul.
El a subliniat că adoptarea proiectului ar permite României să încaseze 770 de milioane de euro, dar legea este şi un angajament asumat de guverne de-a lungul anilor. Bolojan a subliniat importanţa unei ponderi corecte a cheltuielilor de personal în cadrul bugetului.
"Având în vedere ce s-a întâmplat în anii 2023-2024, ani pre-electorali şi electorali, când guvernele au scăpat lucrurile de sub control, jucând doar după calcule electorale şi nu după echilibrele bugetare, dacă nu vine o lege a salarizării, riscăm ca şi în 2027-2028, cu guverne care sunt iresponsabile (...) să ne trezim că din nou derapăm şi toate eforturile care s-au făcut în această perioadă să fie anulate de un astfel de lucru", a spus Bolojan.
Bolojan e sigur că orice creştere salarială peste posibilităţi înseamnă junk pentru România
Potrivit acestuia, orice creştere de natură salarială care depăşeşte posibilităţile României reprezintă "un drum sigur" către scăderea ratingului de ţară.
"PSD a făcut astfel de promisiuni care, din păcate, nu au acoperire. În condiţiile în care girezi orice creştere de natură salarială, orice solicitare a sindicatelor care iese din posibilităţile României, o aprobare de cheltuieli peste posibilităţile economiei noastre, este un drum sigur către căderea ratingului de ţară, ceea ce face ca indiferent ce guverne ar fi într-o astfel de situaţie, să fie puse cu spatele la zid, să trebuiască să ia măsuri care vor duce la salarii mai mici", a spus el.
Bolojan a apreciat că este riscantă depunerea unui proiect care nu este susţinut de către o majoritate parlamentară, deoarece forma iniţială ar putea fi modificată semnificativ în Legislativ.
El a mai precizat că, dacă s-ar pune în aplicare promisiunile făcute în 2023, după greva din învăţământ, anvelopa salarială din Educaţie ar ajunge la 8 miliarde de lei. Pe de altă parte, pentru întregul sector bugetar sunt prevăzute cel mult 11-12 miliarde de lei.
"Atunci când promiţi mai mult decât este posibil, şi gândiţi-vă că PSD a făcut asta ani de zile, când aplauzi orice solicitare a sindicatelor care depăşeşte o limită de suportabilitate - nu că nu s-ar dori creşteri de salarii - atunci sigur că eşti pus într-o situaţie foarte dificilă, când vezi care sunt limitele, să-ţi invalidezi aceste promisiuni", a spus premierul interimar.