Doi judecători în cadrul Curții de Apel Pitești vor fi ”judecați” de CSM, după ce au decis să pedepsească un acuzat cu patru ani de închisoare fiindcă s-a apărat într-un proces penal.
Completul alcătuit din Fundătureanu Ioan și Stancu Costin Andrei a crescut pedeapsa, de la trei ani cu suspendare, cât dăduse prima instanță, la patru ani cu executare, ”având în vedere, între criteriile utilizate la individualizarea sancțiunii, și conduita procesuală a apărătorilor aleși ai inculpatului”.
Cazul a fost unul cu mare impact mediatic, întrucât acuzatul era fostul vicepremier Daniel Chițoiu, condamnat pentru ucidere din culpă după un accident rutier, petrecut în 2019. De regulă, în astfel de cazuri instanțele dau pedepse cu suspendare, dacă nu sunt circumstanțe agravante (conducere sub influența alcoolului, recidivist etc). Așa cum apreciase și instanța de fond, în cazul lui Daniel Chițoiu nu existau astfel de agravante.
Dar, magistrații Curții de Apel Pitești au judecat după criterii care nu sunt prevăzute în Codul Penal, consideră Inspecția Judiciară, afectând dreptul la un proces echitabil, încălcând principiul legalității și obligația instanței de a soluționa cauza exclusiv în baza criteriilor stabilite de legiuitor pentru individualizarea pedepselor. Un comunicat al Inspecției Judiciare anunță că magistrații Fundătureanu Ioan și Stancu Costin Andrei sunt acuzați de săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza a I-a raportat la art. 272 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Criteriu neprevăzut de Codul Penal
”În motivarea hotărârii, se arată în comunicatul Inspecției Judiciare, magistrații au reținut în defavoarea inculpatului o serie de demersuri procesuale realizate de apărători în fața instanței de fond, respectiv formularea unor cereri de recuzare, aducerea la cunoștința instanței a faptului că a fost sesizată Inspecția Judiciară, solicitarea administrării unor probe și alte acte procesuale considerate de instanță ca fiind de natură să exercite presiuni asupra completului de judecată și să contribuie la tergiversarea cauzei.
S-a reținut că, prin includerea conduitei apărătorilor între elementele avute în vedere la individualizarea pedepsei, magistrații au adăugat un criteriu neprevăzut de dispozițiile art. 74 din Codul penal, care reglementează în mod limitativ criteriile generale de individualizare a sancțiunilor penale.
Totodată, s-a apreciat că au atribuit relevanță sancționatorie unor demersuri care reprezintă modalități legale de exercitare a dreptului la apărare, raportând răspunderea penală a inculpatului la conduita apărătorilor săi, cu nesocotirea caracterului personal al răspunderii penale.
Inspecția Judiciară: Domnii judecători au exercitat funcția cu rea-credință
S-a mai reținut că această modalitate de individualizare și motivare a hotărârii este de natură să afecteze dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, întrucât creează aparența că exercitarea unor drepturi procesuale recunoscute de lege poate constitui un argument pentru agravarea pedepsei aplicate unei persoane. De asemenea, s-a apreciat că, prin valorificarea unor criterii străine de cele prevăzute de lege, au fost încălcate principiul legalității și obligația instanței de a soluționa cauza exclusiv în baza criteriilor stabilite de legiuitor pentru individualizarea pedepselor. În aceste condiții, s-a reținut că domnii judecători au exercitat funcția cu rea-credință, prin încălcarea cu știință a normelor de drept aplicabile în materia individualizării judiciare a pedepselor și prin acceptarea posibilității vătămării drepturilor persoanei judecate, fiind întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza I din Legea nr. 303/2022”, se arată în comunicatul Inspecției Judiciare.