Europarlamentarul Claudiu Târziu, membru ECR, face bilanțul PNRR. La cinci ani de la lansarea programului, România numără proiecte neterminate, bani pierduți și obligații costisitoare, atrage atenția președintele ACT.
La cinci ani de la lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), europarlamentarul ECR Claudiu Târziu face bilanțul PNRR. Face paralela promisiuni vs. rezultate.
De la peste 29 de mld. de euro, la doar 13 mld.
”PNRR a fost prezentat românilor drept marele plan de reconstrucție de după pandemie. La final, trebuie să judecăm după rezultate, nu după propaganda. Am pornit de la 29,2 miliarde de euro, planul a ajuns la 20,1 miliarde, iar absorbția efectivă de granturi este de circa 13 miliarde.
Rămân în urmă proiecte neterminate, reforme care au provocat conflicte sociale și angajamente care afectează inclusiv securitatea energetică a României.
Legea salarizării, una dintre vulnerabilitățile PNRR
România a intrat în PNRR, în 2021, cu o alocare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. După renegocierile succesive, inclusiv cea din 2026, valoarea planului a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro. Diferența de aproape 9 miliarde de euro nu reprezintă în integralitate fonduri nerambursabile pierdute, o parte fiind împrumuturi la care România a renunțat după eliminarea unor proiecte care nu mai puteau fi finalizate în termen. Există însă și sume afectate de neîndeplinirea unor jaloane și ținte asumate. Printre problemele majore se numără și întârzierea legii salarizării unitare, reformă amânată ani la rând și care a rămas una dintre vulnerabilitățile programului.
Românii trebuie să știe exact cât am primit, cât am pierdut, la ce împrumuturi am renunțat, ce proiecte au fost eliminate și cât ne costă angajamentele luate. Nu putem pune totul sub eticheta triumfalistă `bani europeni`. O parte dintre acești bani sunt împrumuturi, iar împrumuturile vor fi plătite tot de cetățeni”, subliniază președintele ACT.
Una dintre cele mai grave consecințe
Europarlamentarul ECR consideră că situația sectorului energetic reprezintă una dintre cele mai grave consecințe ale modului în care România și-a negociat angajamentele prin PNRR.
Jalonul privind decarbonizarea presupune scoaterea din funcțiune a unor capacități de producție pe cărbune într-o perioadă în care România se confruntă cu vulnerabilități majore ale sistemului energetic. Problema fundamentală, susține liderul ACT, nu este modernizarea sistemului energetic și nici tranziția către surse mai puțin poluante, ci renunțarea la capacități de producție înainte ca alternativele care trebuie să le înlocuiască să fie efectiv disponibile.
”Poți face tranziție energetică, dar nu poți face tranziție spre întuneric. Nu închizi ceea ce funcționează înainte să ai cu ce înlocui. Aceasta este o regulă elementară de securitate națională. România trebuia să negocieze termenele în funcție de realitățile sistemului nostru energetic, nu să accepte mecanic obiective care ne pot transforma într-o țară și mai dependentă de importuri”, afirmă Claudiu Târziu.
Președintele ACT amintește că a avertizat încă din 2021 asupra consecințelor reducerii accelerate a producției pe cărbune, inclusiv în contextul disponibilizărilor de la Complexul Energetic Oltenia.
În opinia sa, actualele dificultăți demonstrează necesitatea unei politici energetice construite în primul rând în jurul securității aprovizionării, al capacităților naționale de producție și al prețului suportabil pentru populație și economie.
România pierde în ambele direcții
Claudiu Târziu, membru ECR, arată contradicția în care a ajuns România: închiderea accelerată a unor capacități poate vulnerabiliza sistemul energetic, iar nerespectarea angajamentelor asumate poate conduce la corecții financiare și blocarea unor plăți: ”Am ajuns într-o situație absurdă: dacă închidem capacitățile înainte să avem alternativele necesare, ne punem în pericol securitatea energetică. Dacă încercăm să le păstrăm temporar, riscăm bani din PNRR. România nu trebuia adusă niciodată în această situație. Un guvern responsabil negociază în interesul țării înainte să semneze, nu încearcă să repare în ultima săptămână ceea ce a acceptat cu ani în urmă”, declară Claudiu Târziu.
O altă problemă ridicată în bilanț este transparența utilizării fondurilor. Raportările europene au semnalat dificultăți în urmărirea costurilor efective, a beneficiarilor și a rezultatelor concrete ale investițiilor finanțate prin mecanismul european de redresare. În România, unul dintre cazurile care au generat cele mai multe semne de întrebare a fost cel al microbuzelor electrice achiziționate prin PNRR, unde diferențele și nivelurile prețurilor plătite au provocat controverse publice.
Claudiu Târziu cere instituțiilor competente să clarifice: ”Nu putem accepta ca, după sute de miliarde mobilizate la nivel european și zeci de miliarde puse pe hârtie pentru România, cetățeanul să nu poată afla simplu și limpede cine a primit banii, cât a costat fiecare proiect, care a fost prețul real și ce rezultat concret s-a obținut. Transparența nu este opțională atunci când vorbim despre bani publici”.
”O nouă lesă pentru Guvernul de la București”
Europarlamentarul mai susține că, prin sistemul de jaloane, decizii importante de politică internă au ajuns să fie legate direct de eliberarea fondurilor europene, ceea ce reduce marja de decizie a instituțiilor naționale atunci când angajamentele au fost prost negociate inițial.
”Am avertizat încă din 2022 că PNRR riscă să devină o nouă lesă pentru guvernul de la București. Astăzi vedem mecanismul în funcțiune: modifici o lege și riști bani, nu modifici o lege și riști bani. Problema fundamentală este că România a negociat slab și a acceptat obligații fără să se asigure că acestea servesc interesului național”, spune Claudiu Târziu.
În concluzie, subliniază că apartenența României la Uniunea Europeană trebuie să presupună cooperare și acces la oportunitățile oferite de piața și fondurile europene, dar și capacitatea statului român de a-și negocia ferm interesele. ”Uniunea Europeană nu trebuie tratată ca o Înaltă Poartă, iar Guvernul României nu trebuie să se comporte ca o administrație care așteaptă instrucțiuni. Statele serioase negociază. România trebuie să facă același lucru”, afirmă europarlamentarul.
”Un proiect scos din PNRR nu dispare”
La închiderea PNRR, potrivit bilanțului prezentat de Claudiu Târziu, a fost realizată mai puțin de 60% din infrastructura rutieră promisă prin plan, iar în domeniul spitalelor rezultatele sunt mult sub obiectivele prezentate inițial. O parte dintre investițiile care nu mai pot fi finalizate prin PNRR sunt transferate către alte mecanisme de finanțare, fonduri de coeziune sau bugetul de stat. Această mutare nu înseamnă însă dispariția costurilor. ”Un proiect scos din PNRR nu dispare. Dacă este necesar, trebuie terminat. Dar va fi plătit din altă parte: din buget, din alte fonduri sau prin alte forme de îndatorare. Cu alte cuvinte, nota de plată este mutată dintr-un buzunar în altul, iar cetățeanul român rămâne cel care o suportă”, explică liderul ACT.
”S-au făcut și lucruri bune”
Claudiu Târziu precizează că bilanțul critic al PNRR nu înseamnă negarea investițiilor realizate prin program. România a beneficiat de lucrări de infrastructură și de investiții necesare, însă evaluarea programului trebuie să includă atât beneficiile, cât și costurile, proiectele eliminate, împrumuturile, reformele impuse și consecințele economice ale angajamentelor asumate. ”S-au făcut și lucruri bune. Problema este cât ne-au costat, ce am abandonat pe drum și ce obligații am acceptat în schimb. Un bilanț serios nu înseamnă să spui că totul a fost rău, după cum nu înseamnă nici să ascunzi eșecurile în spatele câtorva kilometri de autostradă”, afirmă Claudiu Târziu.
Acțiunea Conservatoare consideră necesară publicarea unui bilanț complet al PNRR, care să permită cetățenilor să vadă clar rezultatele programului. ACT solicită prezentarea transparentă a sumelor efectiv încasate de România, separarea granturilor de împrumuturi, inventarierea proiectelor finalizate și nefinalizate, prezentarea sumelor pierdute prin penalizări și explicarea proiectelor transferate către alte surse de finanțare: ”După cinci ani, românii au dreptul la un tabel simplu: ce ni s-a promis, ce bani am primit, ce am construit, ce nu am construit, cât am pierdut, cât am împrumutat și cât mai avem de plătit. Fără propagandă, fără festivism și fără cosmetizarea cifrelor”, declară Claudiu Târziu.
În opinia președintelui ACT, lecția PNRR trebuie folosită în viitoarele negocieri purtate de România la nivel european. România are nevoie de o administrație capabilă să pregătească proiecte mature, să le execute la termen și, mai ales, de lideri politici care să nu accepte condiții contrare intereselor economice și strategice ale țării. Fondurile europene trebuie folosite pentru dezvoltarea României, nu transformate într-un argument pentru adoptarea automată a oricărei politici cerute din exterior. ”Nu avem nevoie de izolare și nu avem nevoie să refuzăm banii europeni. Avem nevoie să negociem ca un stat care știe ce vrea. Să luăm fondurile care dezvoltă România, să construim infrastructură, spitale și capacități energetice, dar să nu sacrificăm securitatea energetică, economia sau libertatea de decizie pentru a putea bifa un jalon”, afirmă Claudiu Târziu.
”La final, avem investiții punctuale, dar avem și o listă lungă de proiecte neterminate”
La capătul celor cinci ani, bilanțul PNRR nu poate fi redus la numărul proiectelor inaugurate sau la valoarea sumelor anunțate de Guvern. Trebuie luate în calcul și proiectele abandonate, banii neaccesați, penalizările, împrumuturile, investițiile mutate către alte surse și efectele reformelor asumate.
”PNRR trebuia să redreseze România după pandemie și să-i crească reziliența. La final, avem investiții punctuale, dar avem și o listă lungă de proiecte neterminate, bani pierduți, obligații costisitoare și probleme împinse în anii următori. România putea și trebuia să obțină mai mult. PNRR ne lasă o lecție pe care viitoarele guverne nu au voie să o ignore: banii europeni sunt un instrument, nu un scop în sine. Interesul național trebuie să fie criteriul după care negociem fiecare euro și fiecare angajament. După cinci ani de `redresare`, concluzia este amară: daraua a fost mai mare decât ocaua”, conchide președintele Acțiunii Conservatoare, europarlamentarul Claudiu Târziu.
Articolul este finanțat de Grupul ECR din Parlamentul European.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202501410