Cristian Diaconescu a spus ce s-a schimbat la nivelul NATO după summitul de la Ankara și care sunt principalele mesaje transmise prin declarația finală.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a vorbit despre principalele concluzii ale summitului NATO de la Ankara și a explicat că reuniunea a marcat depășirea tensiunilor din relația transatlantică și reafirmarea unității Alianței.
Potrivit acestuia, declarația finală reconfirmă caracterul „de neclintit” al Articolului 5, consideră Rusia o amenințare pe termen lung și include, pentru prima dată, o referire la Ucraina.
De asemenea, documentul menționează că Iranul nu trebuie să dețină armă nucleară și nu poate bloca Strâmtoarea Ormuz. Potrivit lui Cristian Diaconescu, flancul estic nu este menționat în documentul final.
„Ce s-a schimbat la nivelul NATO după summitul de la Ankara?”, a întrebat jurnalistul Răzvan Dumitrescu.
„În primul rând, s-a depășit un moment extrem de complicat generat de tensiuni în relația transatlantică și este meritul tuturor statelor din alianță. Președintele Statelor Unite, în comunicarea de presă după închiderea ședințelor alianței, a rostit de patru ori cuvântul „unitate”. Deci tot ceea ce a reprezentat o retorică complicată înainte, la care privea cu foarte mare atenție, preocupare și bucurie Moscova, a fost infirmat. Dar a fost o singură declarație pe o pagină în care s-a decis faptul că în continuare Articolul 5 este „de neclintit” în ceea ce privește solidaritatea, Rusia este un agresor pe termen lung și asta a fost stipulată în declarație.
Pentru prima oară apare Ucraina în declarație, repet, doar pe o singură pagină, referențialul la faptul că Iranul nu trebuie să aibă armă nucleară și în egală măsură nu are dreptul să blocheze Strâmtoarea Ormuz. Ca și o constatare personală, lipsește flancul estic din declarație”, a spus Cristian Diaconescu.
De ce lipsește „flancul estic” din declarația finală
Cristian Diaconescu a explicat că declarația finală a fost negociată înaintea summitului, la nivel de ambasadori, iar temele incluse au fost stabilite în urma acordului tuturor statelor membre.
„Lipsește flancul estic? Dar de ce oare lipsește?”, a întrebat jurnalistul Răzvan Dumitrescu.
„Probabil că, așa cum se spune, n-a mai fost timp. O astfel de declarație se negociază înaintea summitului. Se negociază la nivel de ambasador, se introduce în silence procedure, adică cine nu contrazice înseamnă că acceptă textul.
A fost o negociere cu toate statele membre înainte de a ajunge liderii la Ankara. În acea negociere acestea au fost temele esențiale”, a spus Cristian Diaconescu.
VEZI ȘI: Două formule prin care Nicuşor Dan poate ajunge la Casa Albă, faţă în faţă cu Donald Trump
Flancul estic rămâne principalul punct de testare al NATO
Cristian Diaconescu a explicat că statele NATO își consolidează cooperarea prin parteneriate și acorduri de apărare pentru a răspunde rapid unei eventuale amenințări din est. Potrivit acestuia, orice test al solidarității Alianței ar avea loc, cel mai probabil, pe flancul estic.
„Noi tot timpul, și e firesc, pomenim de flancul estic. Noi ne descriem ca element strategic pe flancul estic, la Marea Neagră. Așa ne vedem noi și nu ne văd neapărat și aliații așa?”, a întrebat jurnalistul Răzvan Dumitrescu.
„Ba da, numai că, aici, în această perioadă, gândirea urmată de efortul național sunt elementele fundamentale. Pe de o parte, pentru a contracara amenințările din est, dar, pe de altă parte, pentru a genera acea solidaritate instantanee.
State membre NATO formează Consiliul Nordic, formează Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force) - este o structură de cooperare condusă de Marea Britanie cuprinzând state europene membre NATO. În al treilea rând, acorduri bilaterale defensive între state NATO, semnale transmise privind sprijinul nuclear din partea Franței la care s-au asociat 11 alte state. De curând, s-a stabilit un parteneriat între Statele Unite, Polonia, la care s-au asociat Germania, Suedia și Țările de Jos. Toate acestea sunt state NATO.
Ce doresc? Dincolo de întărirea solidarității în Alianța Nord-Atlantică: operaționalizarea reacției rapide. Cam toată lumea știe că un eventual angajament din partea Federației Ruse ar presupune testarea solidarității. Unde s-ar întâmpla acest lucru? Pe flancul estic, evident, pentru că proximitatea generează o varietate de măsuri și de decizii, cum de altfel se și vede.
Eu unul vă spun sincer, nu cred în această explicație: „Accidental a pătruns...”. În momentul în care execută o acțiune militară la 30 de km de zona Alianței Nord-Atlantice, eu sunt sigur că decidentul din Federația Rusă știe în legătură cu un eventual accident. Haideți să fim raționali!”, a spus Cristian Diaconescu la emisiunea „Ce se întâmplă?”, de pe DCNews și DCNewsTV.
Video: