Adrian Câciu, fost ministru de Finanţe şi fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, îi acuză pe Ilie Bolojan şi Dragoş Pîslaru că mint în privinţa banilor absorbiţi din PNRR.
Concret, spune Adrian Câciu, suma ar fi departe de cei 90% despre care vorbesc atât Ilie Bolojan, cât şi Dragoş Pîslaru.
"PNRR.
DEZINFORMAREA ȘI MINCIUNA CELOR 90% ABSORBȚIE prezentate de Bolojan!
Ilie Bolojan a anunțat că România „a reușit” o absorbție de peste 90% din granturile PNRR.
Dragoș Pîslaru a garantat depășirea acestui procent.
O mare performanță, prezentată public cu mult triumfalism.
Numai că raportul oficial al Ministerului Finanțelor pentru semestrul I 2026 arată o realitate care combate minciunile celor doi", a scris Adrian Câciu pe Facebook.
Câciu a venit cu cifrele. Care este realitatea
Adrian Câciu a arătat ce spun cifrele despre absorbţia de bani din PNRR.
"Să vedem cifrele!
PNRR – COMPONENTA DE GRANTURI
64,2% din cheltuielile programate pentru primul semestru NU AU FOST DECONTATE!
Grad de realizare: doar 35,8%.
63,9% din veniturile bugetare programate NU AU FOST REALIZATE!
Grad de realizare: doar 36,1%.
FONDURI EUROPENE 2021–2027
43,9% din cheltuielile programate nu au fost decontate.
46,6% din veniturile bugetare programate nu au fost realizate.
TOTAL FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE, INCLUSIV PNRR
54,4% din cheltuielile programate nu au fost decontate.
54,5% din veniturile bugetare programate nu au fost realizate.
Toate aceste procente se raportează la programul primului semestru din 2026.
Sursa: Ministerul Finanțelor, Raportul privind situația economică și bugetară pe primele șase luni ale anului 2026, paginile 38–39.
Și acum vine partea cea mai interesantă!
La pagina 52, Ministerul Finanțelor recunoaște că principala cauză a nerealizării veniturilor bugetare programate a fost evoluția insuficientă a fondurilor europene, inclusiv PNRR.
Iar la pagina 53 avertizează că absorbția fondurilor nerambursabile este sub nivelul programat și solicită accelerarea implementării proiectelor.
Așadar, avem cheltuieli nedecontate, investiții întârziate și venituri bugetare nerealizate.
Și totuși, românilor li s-a prezentat o absorbție de peste 90% ca pe o performanță deja obținută!
Să fie foarte clar: procentul de 90% era o estimare privind absorbția finală, nu un rezultat financiar deja realizat.
A prezenta o estimare drept realizare înseamnă dezinformare.
A transforma o performanță anticipată într-un succes deja obținut înseamnă să comunici o minciună", a mai scris Adrian Câciu.
Probleme şi cu deficitul. Cum a fost ţinut scăzut
Adrian Câciu a explicat şi cum s-a menţinut deficitul bugetar la un nivel scăzut în 2026.
"Mai există însă o problemă.
Ni s-a explicat că deficitul bugetar redus din primul semestru reflectă și investițiile susținute din fonduri europene.
Este adevărat că investițiile publice totale au crescut.
Dar este la fel de adevărat că aproape două treimi din cheltuielile programate pentru granturile PNRR nu au fost decontate.
Or, un deficit bugetar mai mic, obținut inclusiv în condițiile neefectuării unor cheltuieli programate, nu poate fi prezentat automat drept dovada unei performanțe investiționale.
Reducerea deficitului este necesară. Dar nu prin întârzierea investițiilor care ar trebui să susțină creșterea economică!
România are nevoie de consolidare fiscală prin dezvoltare, investiții și valorificarea integrală a fondurilor europene.
Nu de festivism statistic.
Nu de estimări prezentate drept realizări.
Nu de propagandă care ascunde nerealizările bugetare.
Pentru că minciuna nu construiește autostrăzi, nu modernizează spitale și nu aduce bani europeni în economie.
Asta se întâmplă acum, odata cu rectificarea și cu publicarea raportului semestrial al bugetului:
Mai puțină propagandă. Mai multe investiții realizate! Mai multe datorii achitate!", a completat Adrian Câciu.