Bucureștiul se situează aproape de finalul clasamentului Happy City Index 2026, unul dintre cele mai complexe topuri internaționale care evaluează calitatea vieții în orașe. Capitala României este plasată pe locul 247 din 251, acumulând 4.904 puncte în ediția publicată anul acesta.
Un index global al „orașelor fericite”
Ajuns la cea de-a șasea ediție, Happy City Index 2026 a fost prezentat oficial la Londra, în cadrul Parlamentului britanic. Studiul analizează modul în care orașele reușesc să ofere condiții pentru o viață mai bună, mai sănătoasă, mai fericită și mai echilibrată pentru locuitori, printr-o combinație amplă de indicatori.
În total, ediția din 2026 include 251 de orașe și este construită pe baza a 64 de indicatori, grupați în șase direcții majore: cetățeni, guvernare, mediu, economie, sănătate și mobilitate.
Printre criteriile evaluate se numără accesul la educație, costul locuirii, calitatea aerului, extinderea spațiilor verzi, nivelul reciclării, eficiența transportului public, accesul la servicii medicale, speranța de viață, rata șomajului, siguranța, gradul de digitalizare administrativă și strategiile locale de dezvoltare.
Organizatorii subliniază că Happy City Index nu urmărește să stabilească un singur „cel mai bun oraș din lume”, ci să evidențieze acele centre urbane care reușesc să echilibreze guvernarea eficientă, sustenabilitatea, reziliența și calitatea vieții.
Topul global: Europa domină primele poziții
Pe primul loc în clasamentul din 2026 se află Copenhaga, cu 6.954 de puncte. Orașul este încadrat în categoria „Gold” și excelează prin servicii publice digitale avansate, transport public accesibil, mobilitate verde extinsă și rate ridicate de reciclare. De asemenea, se remarcă prin infrastructură urbană solidă și o administrație orientată spre date deschise și servicii online.
Locul al doilea este ocupat de Helsinki, cu 6.919 puncte, cu rezultate foarte bune în domeniile mediu, sănătate și guvernare. Capitala finlandeză iese în evidență prin aer curat, mobilitate sustenabilă, acces la educație superioară și servicii digitale eficiente, dar și prin politici dedicate sănătății mintale și bunăstării.
Pe poziția a treia se află Geneva, cu 6.882 de puncte. Orașul elvețian punctează puternic la educație, sănătate, cultură, infrastructură și digitalizare, beneficiind de o rețea densă de instituții academice și culturale, precum și de un sistem administrativ modern, cu servicii online și date publice deschise.
Locul al patrulea revine orașului Uppsala, cu 6.846 de puncte, remarcat pentru educație performantă, acces la învățământ superior, calitate foarte bună a aerului și implicare civică ridicată la alegeri. Și acesta este inclus în categoria „Gold”, rezervată orașelor cu performanțe constante pe toate cele șase dimensiuni analizate.
Top 5 este completat de Tokyo, cu 6.788 de puncte, un exemplu de metropolă care combină infrastructura modernă, mobilitatea eficientă, accesul la servicii și stabilitatea economică, având totodată o rată scăzută a șomajului.
În top 10 se mai regăsesc Trondheim, Berna, Malmö, München și Aarhus. Primele 50 de orașe sunt incluse în categoria „Gold Cities”, destinată localităților cu rezultate ridicate și constante în toate cele șase domenii analizate. Clasamentul este dominat de orașe din Europa de Nord și Europa Centrală, dar include și mari centre urbane din Asia, precum Tokyo, Yokohama, Singapore și Seul.
București, aproape de coada clasamentului
București se află pe locul 247, fiind urmat de Dallas, Nashville și Guadalajara. Pe poziția 251 apare Kiev, însă acesta este inclus simbolic, fără punctaj și fără comparație directă cu celelalte orașe, ca gest de respect pentru situația administrativă din contextul războiului.
Poziția capitalei indică dificultăți importante în raport cu alte orașe analizate la nivel global, în special la capitole precum infrastructură, mediu, mobilitate, servicii publice și calitatea generală a vieții urbane.
Metodologie extinsă și volum mare de date
Ediția din 2026 a fost realizată pe baza unei cercetări internaționale extinse. Organizatorii precizează că 466 de cercetători au participat la colectarea și verificarea datelor, iar aproximativ 150.000 de înregistrări au fost analizate și validate.
Evaluarea a fost realizată printr-un sistem de punctaj ponderat. O parte dintre indicatori au vizat direct performanța urbană, precum transportul, spațiile verzi, calitatea aerului sau serviciile publice, în timp ce alții au reflectat contextul național, inclusiv durata săptămânii de lucru, accesul la asigurări medicale, concediul parental și numărul de zile de concediu plătit.