Animal Summit România revine în 2026, evenimentul dedicat protecției animalelor urmând să fie găzduit de Administrația Prezidențială la Palatul Cotroceni.
După o primă ediție de succes care a reunit la București autorități, ONG-uri, medici veterinari, experți internaționali și lideri de opinie, Animal Summit România continuă în 2026 demersul de a construi un dialog și a oferi soluții concrete în domeniu.
România continuă să se confrunte cu provocări uriașe în domeniul protecției animalelor. Dincolo de problema abandonului și de lipsa educației privind deținerea responsabilă, societatea civilă semnalează frecvent situații legate de funcționarea netransparentă a unor adăposturi private, suspiciuni de eutanasiere abuzivă, precum și dificultăți în aplicarea uniformă a legislației existente. În multe comunități, voluntarii, ONG-urile și cetățenii activi ajung să compenseze lipsa unor mecanisme instituționale coerente, intervenind direct în salvarea animalelor, monitorizarea adăposturilor sau promovarea sterilizării și adopțiilor responsabile. Toate acestea indică nevoia urgentă de standarde clare și politici publice aplicate consecvent, care să protejeze atât comunitățile în care trăim, cât și animalele.
În acest context, Animal Summit România își propune să rămână un spațiu de întâlnire între profesioniști și societatea civilă, unde empatia se transformă în acțiune.
Evenimentul va fi găzduit de Administrația Prezidențială la Palatul Cotroceni
Evenimentul va fi găzduit de Administrația Prezidențială la Palatul Cotroceni, subliniind importanța strategică a acestui domeniu la nivel național.
Pe parcursul a două zile, summitul va aduce împreună specialiști din domenii complementare: administrație publică, medicină veterinară, etologie, educație, drept, cercetare și activitate civică, pentru a discuta soluții sustenabile la problemele complexe ale relației dintre oameni și animale.
Prima ediție a demonstrat că dialogul interdisciplinar poate genera colaborări și instrumente aplicabile în comunități: de la modele de management al populațiilor de animale și campanii de adopție, până la programe educaționale, intervenții pentru fauna sălbatică sau inițiative de medicină veterinară socială.
Ediția din 2026 își propune să continue acest demers, să aducă din nou în atenția publică conversația despre responsabilitate, colaborare și politici publice care pot transforma România într-o societate mai empatică și mai echilibrată. Detaliile privind locația, tema centrală, invitații și programul vor fi anunțate în perioada următoare.
Cazul Suraia. Cotroceniul a colaborat cu mai multe ONG-uri și instituții de stat pentru rezolvarea unor probleme grave
Reprezentanții Save our Paws, Asociația Sache Vet, ALDA, Namaco Animal and Humane Help Rescue, Kola Kariola, Asociația Ramses, Dreptate pentru Animale și Totul pentru Animale au fost la începutul anului la Palatul Cotroceni, acolo unde Administrația Prezidențială a facilitat o întâlnire între organizațiile neguvernamentale care au investigat cazul de cruzime de la Suraia și reprezentanții instituțiilor direct implicate în gestionarea câinilor fără stăpân: ANSVSA, CMV, IGPR.
„Cazul Suraia: de la lagăr finanțat din bani publici la suspendare, închidere și solicitarea răspunderii penale
Cazul adăpostului din Suraia, adăpost care aparţine societăţii Vetmedan SRL, administrat de Daniel Lazăr reprezintă unul dintre cele mai grave eșecuri sistemice în gestionarea câinilor fără stăpân din România. Datele documentate de luni de zile de către Asociația Sache și parteneri arată un mecanism care a funcționat ani la rând sub supraveghere instituțională, finanțat din banii contribuabililor.
Aproximativ 15.000 de animale au trecut prin acest adăpost privat. 28.549.919 lei din fonduri publice au fost alocați prin contracte încheiate cu sute de UAT-uri din țară. În medie, 1.903 lei pentru fiecare viață curmată. Mai mult de jumătate dintre animalele capturate erau pui. Dovezile indică acte de omorâre cu intenție, nu eutanasie în sensul medical și legal al termenului.
Sesizările către autorități au existat anterior apariției imaginilor în spațiul public. Petiții au fost înregistrate și transmise oficial încă din ianuarie 2025. Cu toate acestea, mecanismul a continuat să funcționeze până acum cinci zile.
Evoluția cazului
Ca urmare a înregistrărilor cu ororile din Suraia făcute public de către Save our Paws, Asociația Sache Vet, ALDA, Namaco Animal and Humane Help Rescue, Kola Kariola, Asociația Ramses, Dreptate pentru Animale și Totul pentru Animale, activitatea adăpostului a fost suspendată la nivel instituțional la data de 11.02.2026.
Pentru cei 230 câini care se aflau încă în adăpost, accesul organizațiilor și al echipelor medicale a fost inițial restricționat. Ulterior li s-a permis ONG-urilor să intervină pentru evaluări și preluări. Printr-o mobilizare fără precedent, peste 15 organizații au răspuns apelului public și au reușit, într-un efort coordonat, să mute toate animalele rămase”, se mai notează în comunicatul emis atunci.
Ce semne prezentau câinii găsiți în adăpost
„Câinii găsiți în adăpost prezentau semne evidente de stres sever, subnutriție și traume comportamentale compatibile cu expunerea prelungită la un mediu ostil. Spațiile erau insalubre, degradate, înguste, reci, improprii oricărei forme de îngrijire și departe de standardele minime care ar trebui să guverneze un adăpost finanțat din bani publici.
„Nu este doar un simplu adăpost supraaglomerat. Vorbim despre un loc în care viața a fost administrată fără respect pentru suferință, iar frica devenise stare permanentă. Câinii nu mai reacționau ca animale care așteaptă ajutor. Reacționau ca ființe care au învățat că nu vine nimeni. În aer încă se simțea mirosul ororilor întâmplate acolo și atmosfera era apasătoare”, a declarat Laura Fincu, fondatoare Asociația Sache de protecție a animalelor.
Ce s-a constatat în urma evaluărilor medicale
„În urma evaluărilor medicale realizate imediat după preluare, s-a constatat că un număr semnificativ dintre câinii salvați prezintă semne clinice compatibile cu jigodia, o boală virală gravă, extrem de contagioasă, favorizată de absența măsurilor profilactice elementare (vaccinare, carantină, triere) și condițiile de supraaglomerare, stres și lipsă de igienă. Pentru mulți dintre ei, diagnosticul reduce considerabil șansele de vindecare și implică tratamente îndelungate, izolare strictă și resurse medicale semnificative.
„În acest moment, nu există o comunicare oficială privind o anchetă penală proporțională cu gravitatea faptelor, identificarea responsabililor, clarificarea utilizării fondurilor publice și măsurile concrete de reformă care să prevină repetarea unui astfel de caz. Suspendarea sau închiderea unei locații nu repară mii de vieți pierdute și nu poate înlocui răspunderea penală”, a adăugat Laura Fincu.
„Închiderea adăpostului este un pas. Nu este finalul. E nevoie de clarificări publice, stabilirea responsabilităților, monitorizarea anchetelor și propuneri legislative concrete. Moartea nu poate rămâne procedură. Viața nu poate fi tratată ca problemă logistică. Solicităm anchete penale clare, nu reclasificări administrative. Solicităm identificarea și tragerea la răspundere a tuturor verigilor implicate: executanți, coordonatori, instituții de control. Solicităm transparență totală privind contractele, controalele și utilizarea banilor publici. OUG 155, în forma actuală, creează spațiu pentru abuz acolo unde controlul lipsește. Solicităm reformarea cadrului legal astfel încât prevenția să devină prioritate”, a completat ea.
Întâlnire cu Administrația Prezidențială
„La Palatul Cotroceni, Administrația Prezidențială a facilitat o întâlnire între organizațiile neguvernamentale care au investigat cazul de cruzime de la Suraia și reprezentanții instituțiilor direct implicate în gestionarea câinilor fără stăpân: ANSVSA, CMV, IGPR.
Imaginile apărute în spațiul public în ultimele zile au generat revoltă și îngrijorare. Ele au scos la lumină nu doar un caz, ci o problemă profundă, sistemică. Tocmai de aceea această întâlnire a fost necesară.
Instituțiile și organizațiile au stat față în față. S-a discutat deschis despre blocaje, despre responsabilități împărțite, despre lipsa de coordonare și despre vulnerabilitățile pe care le produce un sistem care reacționează târziu și previne insuficient.
Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor București (ASPA) a fost invitată în cadrul acestui dialog ca exemplu de bune practici în gestionarea câinilor fără stăpân, prin activitatea sa de capturare umană a câinilor, îngrijirea lor cu empatie în adăposturi, sterilizări constante, adopții, precum și prin eforturi continue de informare, educare, transparență și colaborare cu societatea civilă”, a mai spus Laura Fincu.
CITEȘTE ȘI: ANSVSA, consultare națională pentru elaborarea unei strategii privind gestionarea câinilor fără stăpân