ANAF demarează controale în cazul persoanelor care au încasat venituri din drepturi de autor, verificând dacă acestea au depășit plafonul pentru plata TVA.
Persoanele care depășesc nivelul actual de 395.000 lei din drepturi de autor trebuie să se înregistreze la organul fiscal unde sunt arondați cu CNP-ul și să depună declarațiile aferente TVA (lunar sau trimestrial), în funcție de valoarea veniturilor înregistrate.
Oamenii vizați trebuie să depună Formularul 020
Creatorii de conținut care nu au declarat corect veniturile din drepturi de autor (CAS, CASS și impozit) sau nu au luat în calcul partea cu privire la TVA atunci când au depășit plafonul sunt expuși la rigorile legislative, precum și la plați de dobânzi și penalități calculate retroactiv.
Varujan Vosganian, fost ministru al economiei şi finanţelor, a zis că ia această știre ca pe o ofensă. Pentru că este și scriitor, înțelege situația în care se află autorii.
Ca să câștigi 395.000 de lei într-un an, ar trebui să vinzi cărți în valoare de 5, 5 milioane de lei, adică vreo 120.000 de exemplare. În România, un scriitor, dacă reușește să vândă o mie de exemplare dintr-o carte, trebuie să se socotească norocos.
Varujan Vosganian: Suntem prea săraci ca ANAF să ne râvnească TVA-ul
„Panică printre scriitori!!! ANAF demarează controale asupra persoanele care au încasat bani din drepturi de autor, în scopul de a-i demasca pe cei care au depășit plafonul de 395.000 de lei/an și n-au plătit TVA!
Să mori de râs? Să-ți vină să plângi? Plafon de 395.000 de lei/an?!? Noi, scriitorii, luăm știrea asta mai degrabă ca pe o ofensă decât ca pe o amenințare. Întâi de toate, editurile nu prea plătesc drepturile de autor. Apoi, o bună parte din titlurile de literatură română se tipăresc pe banii autorilor, deci fără drepturi de autor.
Adăugăm volumele de poezie, de dramaturgie sau de eseistică la care drepturile de autor vin la fel de rar precum trecerea cometei Halley. Ar mai fi ceva speranțe la proză. Ca să câștigi 395 000 de lei într-un an, ar trebui să vinzi cărți în valoare de 5, 5 milioane de lei, adică vreo 120 000 de exemplare. În România, un scriitor, dacă reușește să vândă o mie de exemplare dintr-o carte, trebuie să se socotească norocos.
E drept, se mai încasează drepturi de autor și din colaborările la reviste. Dar ele sunt, în cel mai bun caz, de câteva sute de lei/articol, ceea ce înseamnă că a lua în considerare colaborările pentru a ajunge la suma exorbitantă de 395 000 lei ar fi ca și cum ai aduna firimiturile de la masa de seară în speranța că vei încropi din ele o pâine.
Așadar, dragi scriitori, fiți pe pace. Precum tibetanii care păstrau un legământ de sărăcie ca niciun dușman să nu-i râvnească, suntem și noi, mânuitorii condeiului, prea săraci ca ANAF să ne râvnească TVA-ul”, a scris Varujan Vosganian pe Facebook.
70% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an, arată cele mai recente date ale Eurostat. Doar 3% din populație citește mai mult de zece volume pe an
Vânzările de carte în România sunt în cădere liberă. În România, 70% din populație nu a citit nicio carte în ultimul an, cel mai ridicat nivel dintre țările europene.
VEZI ȘI: Varujan Vosganian, condamnat pe viață de bănci. De ce? Nu putem să știm. Totul e la secret
Lucrările lui Varujan Vosganian includ mai multe volume de poezie: Şamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2005), pentru care a primit premiul „Nichita Stănescu” la Chişinău, Cartea poemelor mele nescrise (2015), Ei spun că mă cheamă Varujan (2019), Neîndemânatic de viu (2023). La Editura Polirom a mai publicat romanele Cartea şoaptelor (2009; ediţia a II‑a, 2012; ediţia a III‑a, 2017), Copiii războiului (2016) şi Patimile după Gödel (2020), volumele de nuvele Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri (ediţia I, 2013), apărut în germană şi bulgară, Statuia comandorului (2018; ediţia I, Ararat, 1994), Povestiri despre oameni obişnuiţi (2022), precum şi volumul autobiografic Dublu autoportret(2024).
Romanul Cartea şoaptelor a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (2009), Premiul „Cartea anului 2009” acordat de revista România literară, Premiul revistei Convorbiri literare, secţiunea proză (2009), Marele Premiu pentru Proză – Trofeul „Mihail Sebastian” (NIR AM ART, Spania), Premiul revistei Observator cultural, secţiunea proză (2009), Premiul Generaţiei ’80, „Gheorghe Crăciun” (2010), Marele Premiu de Literatură al Europei Centrale ANGELUS şi Premiul pentru cea mai bună traducere în cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus”, ediţia 2016.
Cartea şoaptelor a fost, de asemenea, nominalizată pentru cea mai bună traducere a anului în Statele Unite, Spania şi Germania. Romanul a fost tradus în spaniolă, italiană, armeană, ebraică, franceză, germană, suedeză, neerlandeză, cehă, poloneză, portugheză, maghiară, bulgară, persană, norvegiană, engleză, croată şi sârbă.